Versiunea română
De la bun început vreau să fac o precizare importantă și
anume faptul că acest articol nu este un atac asupra securității naționale
din România, ci mai degrabă un semnal de
alarmă care ar trebui să stea în atenția organelor abilitate românești pentru
prevenirea abuzurilor unor conducători din sistem care, prin funcțiile pe care
le dețin și prin puterea lor decizională, încalcă sistematic legile țării.
M-am născut în România, exact în perioada când comunismul
își făcea intrarea triumfală în Europa de Est, puțin înainte de izbucnirea celui de al Doilea
Război Mondial. Intreaga lume era răvășită de impactul pe care l-a avut
războiul asupra populațiilor din țările participante la acest genocid care a
distrus mai mult de 72 de milioane de vieți omenești din care cca 20 de milioane datorită foametei, fără a mai vorbi de
răniți și de cei care, fiind în viață, au rămas fără nimic, fără locuințe, fără mâncare, fără
locuri de muncă, fără viață socială. Nu vreau să mai reiau acest subiect
deoarece s-au scris milioane sau poate chiar miliarde de comentarii care mai de
care mai fulminante. Ceea ce însă trebuie subliniat, este faptul că cei care au
suferit de pe urma acestei tragedii nu au fost și poate nu sunt liderii politici
ai țărilor participante ci oamenii simpli, neimplicați în mizeriile care s-au
produs de către unii conducători care au acționat atunci sub imperiul așa-zisului
slogan « Totul pentru victorie ».
Și ca să exemplific ce a însemnat pentru omenire cel de al Doilea Război Mondial, priviți câteva imagini cutremurătoare din campurile naziste de exterminare care nu mai trebuie să se mai repete niciodată pe această planetă :
Și ca să exemplific ce a însemnat pentru omenire cel de al Doilea Război Mondial, priviți câteva imagini cutremurătoare din campurile naziste de exterminare care nu mai trebuie să se mai repete niciodată pe această planetă :
Cauza acestor nenorociri apărute ca rezultat al războiului, după opinia mea, este semnarea Tratatul de
la Yalta din februarie 1945 prin care reprezentanții principalelor țări
beligerante : SUA (Roosevelt), Angliei (Churchill) și URSS (Stalin) au
împărțit lumea în zone de influiență astfel că, o serie de state, printre care
și România, situate în estul Europei, au fost servite pe tipsie de cristal criminalului
Stalin de către lumea westului, ceea ce a condus la colonizarea acestora de
către URSS care și-a extins astfel influiența și teroarea fără precedent asupra
acestor teritorii. Stalin nu s-a limitat numai la colonizarea țărilor preluate de el ca urmare a tratatului amintit ; el și-a decimat, în mod diabolic, propriul său popor, astfel că în perioada domniei sale, cca 20 milioane de oameni au pierit datorită hotărârilor sale criminale. Conducătorii lumii din west, din aceea vreme, nu au avut
capacitatea să înțeleagă și mai ales să prevadă de ce este în stare Iosif
Vissarionovici Stalin care prin deciziile sale de om bolnav dovedit psihopat, a
dat inapoi cu cel putin 100 de ani tot ceea ce se infăptuise în țările estice
respective.
Ceea ce constat acum după 75 de ani de viață, din care am
trăit timp de 50 de ani în comunism, este faptul că, deși transformările
economice și sociale, ce s-au produs în lume în această perioadă, au condus la
o îmbunătățire importantă a vieții și securității oamenilor, totuși gândirea și
mai ales teama de neprevăzut a acestora nu s-au schimbat aproape deloc. Mai
mult chiar, pot spune că, în unele cazuri, sentimentul de insecuritate s-a
dezvoltat dramatic datorită mai ales imprevizibilului de la o zi la alta precum
și a influienței nefaste exercitate de o serie de conducători care prin
acțiunile lor au făcut să apară momente de
instabilitate economică și financiară a sistemului existent în țările lor.
Toate aceste situații devenite uneori stranii și de
neînțeles au condus, atât de o parte cât și de cealalta, la o creștere imensă a
cheltuielilor militare și de securitate națională. Sumele cheltuite de toate
țările întrec orice imaginație posibilă și din nefericire ele continuă să
crească datorită apariției sau continuării unor conflicte, fie armate, fie
industriale sau mai nou de natură cibernetică. Dacă aceste cheltuili dintr-un
an s-ar reduce cu cel puțin 1% la nivel planetar, suma respectivă ar putea
acoperi nevoile integrale ale omenirii pentru o perioadă de cel puțin 100 de
ani. Ori în acest context, o serie de specialiști din domeniu au concluzionat
că dacă se menține acest ritm infernal de cheltuieli neproductive, s-ar putea
ajunge la blocări sau la colaps financiar la nivel de națiune, ceea ce poate
conduce în mod direct la incapacitate financiară totală.
Pornind de la aceste constatări, lumea acum se îndreaptă
spre alte modalități de supraviețuire și anume spre așa-zisa globalizare. Globalizarea
reprezintă o lume văzută ca o unitate la nivel planetar a unor identități care
va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele specifice ale fiecărui
participant vor contribui la realizarea unui echilibru internațional cu
preponderență socio-economică în funcție de resursele proprii și de capacitatea
de utilizare a acestora de fiecare colectivitate umană în calitate de actor
acceptat ca egal, suveran și independent. In acest context, Uniunea Europeană
s-a constituit pe baza principiilor de globalizare a țărilor care fac parte din
ansamblul acestei uniuni. Ideea este salutară însă din păcate, în sânul Uniunii
s-a format un curent prin care o serie de țări dezvoltate din punct de vedere
economic care au pus bazele formării acestei uniuni, încep să controleze și
chiar să dirijeze țările mai nou aderante, în special cele din estul Europei.
Această situație a condus la o discriminare care a împărțit Uniunea în două entități, respectiv în țări de
mâna întâia și corespunzător de mâna a doua.
România a aderat la această Uniune la 1 ianuarie 2007 în perioada guvernării
premierului liberal Călin-Popescu Tăriceanu. Deși pe plan economic România se
situa destul de bine în contextul situației economice internaționale când nu se
întrezărea încă apariția crizei economice mondiale care va afecta mai târziu
toate statele lumii, pe plan local se ducea o luptă acerbă pentru putere, luptă
dezlănțuită între premierul Tăriceanu și președintele României, Traian Băsescu.
Această luptă avea ca țintă subordonarea justiției precum și a securității
țării reprezentată de serviciile de informații interne și externe.
Lupta aceasta nu a apărut numai între cei doi actori în
perioada respectivă, ea s-a perpetuat înainte și după guvernarea lor, având
rădăcini adânci, pe linie de securitate națională, legate de structura fostului
Departament al Securității Statului care a apărat cu un devotament încă
inexplicabil pe fostul dictator Ceaușescu împreună cu familia sa. Securitatea,
cum era în mod uzual denumită de către populație, a jucat un rol important în
menținerea unui climat de teroare permanentă făcându-se vinovată de nenumărate
crime și încălcări grosolane ale drepturilor omului.
Organizarea securității lui Ceausescu era structurată pe
departamente din care cele mai detestate de români erau Direcția a VI-a –
anchete penale și Direcția specială de luptă antiteroristă cu serviciile ei de
filaj și dezinformare care se asemănau izbitor cu SS-ul fascist. Metodele de
anchetă aveau la bază tortura care se producea fie prin agresiuni fizice asupra
persoanei anchetate folosindu-se metode din care unele se practicau încă din
epoca feudală ca smulgerea limbii, bătăi până la comă, folosirea fierului
inroșit la foc și aplicat pe
pielea celui anchetat sau folosirea curentului electric de înaltă tensiune, fie
prin tortura psihică prin așa numita « anchetă în tură » prin care
cel arestat era bombardat cu întrebări pe o perioadă lungă de timp în care
acesta era privat de hrană și somn sau prin intimidarea persoanei anchetate
făcută sub imperiul amenințărilor cu represalii asupra membrilor familiei ori
simularea execuției acestora. O altă metodă de intimidare era picătura
chinezească sau internarea în spitale psihiatrice unde se produceau grave
atentate la viața și integritatea corporală a oamenilor prin administrarea de substante neuroleptice puternice cu scopul de a creia un sindrom de încetinire psihomotorie care să conducă la obținerea de declarații după cum dicta organul de anchetă. Din nefericire și eu am fost victima unui astfel de tratament la spitalul penitenciarului Jilava, secția de psihiatrie, unde mi s-au aplicat tratamente asemănătoare de lungă durată după care eram forțat să scriu declarații de vinovăție sub amenințarea că voi rămâne închis pe viață într-o celulă de nebuni. Perioada aceea a fost pentru mine cea mai neagră din viața mea și de aceea urăsc comunismul pentru mizeriile pe care le-a făcut, nu numai mie ci și altor sute de mii de oameni nevinovați care n-au cerut decât să trăiască o viață decentă.
După ce oamenii erau tratați mai rău decât animalele în perioada de cercetare și după ce justiția comunistă punea ștampila de "condamnat" pe dosarul acestora, se trecea la faza a doua de represiune, respectiv pedeapsa cu închisoarea care se executa în pușcării cu
securitate specială de supraveghere, în așa numitele « închisori
politice » unde cea mai mare parte din deținuți erau tratați într-un mod bestial fiind adesea întemnițați pentru așa zisa reeducare in celule cu pereți din cuie sau în
temnițe fără lumină și căldură pardosite cu beton pe care se turna apă rece ca
ghiața, deținuții fiind ținuți complet dezbrăcați. Atât din statisticile vremii
cât și din cifrele ascunse de Securitate în propriile lor dosare, apare un
număr de peste o jumătate de milion de oameni care au suferit de pe urma
securității lui Ceaușescu. Conform cifrelor disponibile referitoare la numărul
angajaților Securității, aceștia se cifrau, după spusele lui Ion Iliescu, la
38000 de persoane iar din alte surse mai credibile la peste 70000 de oameni din
care cea mai mare parte au rămas în continuare să acționeze sub bagheta noii
securități resuscitată după revoluția din decembrie 1989.
Pe lângă metodele menționate mai sus, Securitatea lui
Ceaușescu mai folosea supravegherea sau filatura între persoane în cadrul
aceluiași loc de muncă, între vecini sau chiar în rândul familiilor prin
incitarea oamenilor să se urmărească reciproc, rezultatul acestor acțiuni fiind
consemnate în declarații sub nume conspirativ acoperit păstrate și folosite de
Securitate pentru intimidarea sau chiar utilizarea lor ca probe în justiție
împotriva persoanelor anchetate.
După revoluția din 1989, Securitatea română a făcut totul pentru a se reabilita în fața
noilor conducători. Insă frica cea mai mare a Securității se regăsea față de
popor și nu față de șefi sau de noii lideri deoarece fiecare dintre aceștia
erau încondeiați în dosarele secrete și bine pazite ale Securității care îi
avea la mână aproape pe toți cei ce se declaraseră revoluționari. S-au văzut
multe cazuri când Securitatea a făcut uz de dosarele sale pentru a anihila o
serie de presiuni venite din partea unor persoane care contestau pe noii
conducători ai Securității sau ai Statului ce rămăseseră în continuare la cârma
acestui aparat de opresiune. Dacă veți consulta pagina de internet :
veți putea
constata că și astăzi, după 24 de ani de așa zisă democrație, o serie de
securiști care au activat în regimul Ceaușescu se regăsesc încă la cârma noii
Securități resuscitată sub numele de Serviciul Român de Informații (SRI).
Conform dezvăluirilor menționate de autorii publicării listei ofițerilor de
securitate care continuă să dețină pozitii cheie în serviciile secrete actuale,
ar mai activa în cadrul acestui sistem încă 1600 de persoane din care cei mai importanți sunt afișați pe
saitul menționat mai sus.
Se împlinesc deja
24 de ani de când a fost înființat Serviciul Român de Informații cu sigla SRI
(26 martie 1990) și tot atâția ani de când opinia publică este mințită
sistematic cu privire la componența, structura, ramificațiile și adevăratele
implicații ale acesteia în viața și activitatea cetățenilor din România și din
afara ei.
Conform unor
informații oficiale, adesea repetate chiar de SRI, cca 40% din personalul
actual al acestui serviciu, a fost angajat după 1989, ceea ce înseamnă că
diferența de 60% aparține fostei Securități al lui Ceaușescu. Dacă ne referim
strict la cei 40% de noi angajați care nu ar fi făcut parte din structurile
fostei DSS, aceștia nu puteau fi prea departe de oficialii fostei Securități
deoarece sigur ei erau cunoscuți sau colaboratori din vechea gardă, în tot
cazul persoane sigure, bine verificate.
Deși SRI se luptă
din răsputeri să demonstreze transparența activităților sale față de români,
principala lor activitate o constituie crearea de conflicte artificiale,
divizarea partidelor de opoziție, compromiterea sau discreditarea liderilor ori
a organizațiilor aflate în opoziție. Sloganul lor tipic este : « SRI
a recuperat partea bună a Securității ; partea rea a fost îndepărtată acum, SRI
lucrează în mod onest în avantajul întregii societăți, fără nuanțe politice ».
Așa cum am mentionat deja, nu s-a dat însă nici o explicație privind soarta
părții rele a Securității. Ce s-a făcut cu ea, unde este și ce măsuri s-au luat împotriva celor care și-au încălcat jurământul și legile țării ? In schimb, multe articole din presa independentă au
arătat că un număr de ofiteri ai fostei Securitati, vinovați de serioase
abuzuri (tortură sau crimă), sunt încă activi in SRI sau lucrează ca juriști în
administrația publică.
Slugărnicia
majorității liderilor politici din România față de SRI a ajuns la apogeu mai
ales sub conducerea premierului Victor Ponta care a făcut tot ce a putut pentru
a se băga pe sub pielea celor care au condus sau conduc Serviciul de Informații
și asta pentru a-l proteja in legătură cu crimele făcute de el împotriva
tatălui său și a procurorului Cristian Panait. Este de ajuns să priviți
fotografia acestui articol ca să vă dați seama de modul slugarnic afișat de
premierul Ponta față de actualul director al SRI, George-Cristian Maior. Mai
mult chiar, domnul Ponta l-a convins pe George Maior să-i fie naș de cununie cu
Daciana Sârbu care este fiica fostului preot, colaborator al securității, Ilie
Sârbu ce în timpul revoluției de la Timișoara, în calitate de cleric al
Catedralei din Piața Operei, a ferecat ușile catedralei pentru ca revoluționarii ce se aflau în preajma bisericii
să nu poată intra pentru a se ascunde de gloanțele securității, astfel că o serie de tineri
și-au pierdut viața din cauza acestui monstru. Scopul vădit a lui Ponta a fost
și este de a fi informat asupra eventualelor cruciade ce se clocesc împotriva
lui deoarece el este continuu obsedat că cineva vrea să-i facă rău mai ales datorită celor două crime care sigur îi apasă conștiința. Pe de altă parte, tot guvernul domnului Ponta este constituit din membrii familiei
sale la care a adăugat toate rudele și prietenii ce formează un întreg arsenal de
nepotism, astfel că actualul guvern a devenit o adevărată afacere de familie a
domnului premier.
Separat de
legătura familială cu nașul Maior, domnul Ponta mai are legături de prietenie cu
o serie de membrii marcanți ai SRI, printre care, pe prim plan, se situează tânărul
multi-milionar Sebastian Ghiță. Acest individ fără scrupule și-a făcut o
aureolă din prietenia sa cu premierul Ponta deoarece el este acela care l-a
ajutat să devină președintele PSD, partid provenit din fostul PCR. Pentru a-i
răsplăti ajutorul dat, domnul Ponta l-a făcut parlamentar și l-a uns
vice-președinte al Comisiei SRI din Parlament unde acesta nu face altceva decât
să transmită domnului Ponta și SRI tot ceea ce se discută acolo, el fiind în
același timp și ofițer de securitate sub acoperire cu grad de maior. Dar așa
cum am spus și cu alte ocazii, ulciorul nu merge de multe ori la apă deoarece
se pare că domnul Ghiță este acum încurcat
rău de tot pe linie de justiție deoarece a amenințat cu moartea o serie de
personalități care au depus deja plângere penală împotriva sa.
In foarte multe ziare și bloguri, s-a relevat faptul că, între Victor Ponta, George Maior și Sebastian Ghiță, există o afinitate de idei precum și un tandem despre care unii autori au scris că ar fi chiar un fel de troică românească în sensul că ei se completează reciproc prin idei și acțiuni și că cei trei mușchetari ar stăpânii chiar România. Afirmația se bazează pe o serie de relevări apărute, printre multe altele, în editorialul "Nașul TV", după cum urmează :
http://www.nasul.tv/2013/10/26/troica-maior-ghita-ponta-fiii-care-stapinesc-romania/
In foarte multe ziare și bloguri, s-a relevat faptul că, între Victor Ponta, George Maior și Sebastian Ghiță, există o afinitate de idei precum și un tandem despre care unii autori au scris că ar fi chiar un fel de troică românească în sensul că ei se completează reciproc prin idei și acțiuni și că cei trei mușchetari ar stăpânii chiar România. Afirmația se bazează pe o serie de relevări apărute, printre multe altele, în editorialul "Nașul TV", după cum urmează :
http://www.nasul.tv/2013/10/26/troica-maior-ghita-ponta-fiii-care-stapinesc-romania/
Iata ce spuneau o
serie de colegi ai lui Ponta din PSD și de la Antena 3 când acesta începuse un
război pe față împotriva lui Mircea Geoană și a altor demnitari avâdu-l alături
pe Sebastian Ghiță care-l sprijinea cu postul său de televiziune România TV :
Dacă vreți să aflați cu ce se mai ocupă premierul Victor Ponta, în loc să guverneze, este de ajuns să accesați pagina de internet a ziarului Cotidianul în care senatorul Valer Marian face dezvăluiri inedite :
Pe de altă parte,
în ziarul ”Curentul”din 6 iulie 2012 comentatorul Vasile Surcel i-a făcut lui
Victor Ponta o fotografie foarte reușită asupra mitomaniei acestui politician
care dintotdeauna n-a făcut decât să mintă :
Ar mai fi multe
de spus despre SRI-ul românesc însă nu vreau să trezesc antipatii suplimentare
în ceea ce mă privește deoarece cunosc foarte exact toate acțiunile lor
împotriva mea de când am început să scriu despre așa-zisa democrație din
România. Cunosc faptul că am fost denigrat în fața autorităților canadiene, că
sunt interceptat în permanență când navighez pe Internet, că mi s-a blocat
posibilitatea de a urmări programele posturilor de televiziune din România prin
intermediul programului PBX TV Telecom la care sunt abonat cu plată, că sunt torpilat continuu cu viruși informatici care au rolul să-mi
distrugă discul dur al ordinatorului meu precum și alte acțiuni cu rol de intimidare.
Tot ceea ce am să
le transmit tuturor acestor torționari este faptul că nu îmi este frică de ei
mai ales acum la vârsta pe care o am. Nu mi-a fost mie frică de ei când eram în
România, mult mai tânăr, încolțit de zeci de securiști care mă urmăreau în
permanență pentru faptul că mi-am permis să rostesc în plin proces penal numele
Elenei Ceaușescu și a celor mari demnitari care au primit importante șpăgi reprezentând bani și zeci de
cadouri de la fosta Intreprindere de Piele Sintetică din București pentru a o face
să funcționeze cu pierderi financiare imense în condițiile realizării unui produs din a cărei producție de piele de cca 80% era aruncată efectiv la gunoi. Fabrica a fost construită din ordinul Elenei
Ceaușescu care, ca și premierul Ponta, și-a plagiat lucrarea de doctor în
chimie după care, în calitate de director general al Institutului de Cercetări
Chimice (ICECHIM), a ordonat ridicarea acestei intreprinderi pentru a produce
piele sintetică a cărei tehnologie dezatruoasă se baza pe așa-zisa ei lucrare de
doctorat și a brevetului ei in domeniul tehnologiei polimerilor sintetici. Până și judecătoarea care m-a condamnat a fost bulversată de dedesupturile acestei afaceri, astfel că după ce a dat sentința, i-a spus avocatului meu Amzuță Constantin că nu avea altă posibilitate deoarece ordinul venise de la Sectorul 6 de partid, respectiv de la primul secretar Chițimia Costică care a dispus ca eu să fiu declarat singurul vinovat.
Dacă vreți să aflați mai multe despre acest fapt accesați pagina de internet a editurii americane Scribd care mi-a publicat romanul meu intitulat « Povestea vieții mele » tradus în franceză sub titlul « Le roman de ma vie » și pe care le găsiți la paginile :
Dacă vreți să aflați mai multe despre acest fapt accesați pagina de internet a editurii americane Scribd care mi-a publicat romanul meu intitulat « Povestea vieții mele » tradus în franceză sub titlul « Le roman de ma vie » și pe care le găsiți la paginile :
sau
Version française
Dès le début, je tiens à faire une précision importante en
ce qui concerne cet article qui n'est pas une attaque contre la sécurité
nationale de la Roumanie, mais plutôt un avertissement qui devrait tenir
l'attention aux organes compétents roumains pour éviter les abus des dirigeants
du système qui par leurs fonctions qu'ils occupent et par leur pouvoir de
décision, violent systématiquement les
lois du pays.
Je suis né en Roumanie, juste au moment où le communisme a
fait son entrée triomphale en Europe de l'Est immédiatement après la Seconde
Guerre mondiale. Le monde entier était dévasté par l'impact de la guerre sur
les populations des pays participants dans le génocide qui a coûté plus de 72
millions de vies dont 20 millions à cause de la famine, sans mentionner les blessés et ceux qui sont restés sans
rien, sans logement, sans nourriture, sans emplois et pas de vie sociale. Je ne
veux pas répéter ce sujet parce qu'on a écrit des millions et même des
milliards de commentaires sur les crimes, plus ou moins fulgurantes. Mais ce
qui doit être noté est que ceux qui ont souffert de cette tragédie n'ont pas
été les dirigeants politiques mais, plutôt les gens ordinaires des pays
participants non impliqués dans les misères qui ont été produites par certains
dirigeants qui ont agi avec le slogan « tout pour la victoire ».
Et pour illustrer ce que cela a signifié pour l'humanité La
Seconde Guerre Mondiale, regardez quelques images troublantes des champs
d'extermination nazis qui n’ont pas besoin de se reproduise jamais sur cette
planète :
La cause de ces malheurs
survenues à cause
de la guerre, à mon avis, est le traité de Yalta
en février 1945 quand les représentants des principaux pays belligérants :
États-Unis (Roosevelt), Angleterre (Churchill) et l'URSS (Staline) ont divisé le monde en zones d'influence ainsi
qu’une série de pays, dont la Roumanie, situés en Europe de l'Est et qui ont
été servis sur un plateau au criminel Staline tous ces pays, ce qui a conduit à
leur colonisation par l'URSS qui, à son tour, a élargi la terreur et
l’influence sans précédent sur ces territoires. Les dirigeants du monde de
l'Ouest, à ce moment-là, n'ont pas eu la capacité de comprendre et surtout de
prévoir la raison pour le-quelle Iosif Vissarionovitch Staline a été capable de
faire mal à tous ceux pays par ses décisions d’homme malade, qui a reculé avec
au moins 100 ans tout ce qu’on a construit dans ces pays.
Ce que constate maintenant après 75 ans de vie, dont j’ai
vécu 50 ans sous le communisme, c'est que, les transformations économiques et
sociales qui ont eu lieu dans le monde au cours de cette période, ont conduit à
une amélioration significative de la vie et de la sécurité des gens, cependant,
en particulier la pensée et leur crainte sur l’imprévu n’ont pas beaucoup
changé. De plus, je peux dire que dans certains cas, le sentiment d'insécurité
a considérablement augmenté, principalement en raison de l’imprévisible d’un
jour à l’autre ainsi qu’à l’influence négative exercée par un certain nombre de
dirigeants qui, à travers leurs actions ont apporté des moments d'instabilité
sur le système financier existant dans une période donnée ou dans un pays or
dans un groupe de pays.
Toutes ces situations sont devenues étranges et
incompréhensibles qui ont parfois conduit, d'une partie et l'autre à une énorme
augmentation des dépenses militaires et de sécurité nationale. Les montants
dépensés par tous les pays sont au-delà de l'imagination possible et,
malheureusement, ils continuent à croître en raison de l’apparition ou de la
poursuite des conflits militaires ou industrielles ou plus récent de nature
cybernétique. Si ces dépenses d’une année seraient réduites d'au moins 1 % sur
la planète, ce montant pourrait couvrir l'ensemble des besoins de l'humanité,
pour une période d'au moins 100 ans. Dans ce contexte-là, un certain nombre de
spécialistes dans le domaine ont conclu que si le monde continu à ce rythme
infernal des dépenses improductives, on pourrait atteindre des blocages ou des
effondrements financiers à l'échelle nationale ou planétaire ce qui peut
conduire directement à l'incapacité financière totale.
Sur la base de ces conclusions, le monde se dirige
maintenant vers d'autres moyens de survie, vers à la mondialisation. La
mondialisation est un monde vu comme une unité planétaire qui va travailler
avec des règles et des normes communes. Les éléments spécifiques de chaque
participant contribueront à l'équilibre international principalement par les
ressources propres sociaux-économiques et par la capacité de les utiliser par
toute la communauté humaine en qualité d’acteur accepté comme égal, souverain
et indépendant. Dans ce contexte-là, l'Union européenne a été fondée sur les
principes de la mondialisation des pays qui font partie de l'Union. L'idée est
bienvenue, mais malheureusement, à l’intérieur de l'Union actuelle, est apparu
un courant par lequel un certain nombre de pays développés sur le plan
économique qui ont fondé cette Union, ont commencé à contrôler et même à
diriger les nouveaux pays adhérents, en particulier ceux d’Europe de l'Est.
Cela a conduit à une discrimination qui a divisé les pays de l'UE.
La Roumanie a rejoint l'UE le 1er Janvier 2007, lors du
gouvernement libéral du Premier ministre Calin-Popescu Tariceanu. Même si sur
le plan économique la Roumanie était très bien située dans le contexte
économique international sur le plan local existait une bataille féroce pour le
pouvoir qui faisait rage entre le Premier ministre et Le président roumain
Traian Basescu. Cette lute avait comme cible la subordination de la Justice et
de la sécurité du pays représenté par les Services de Renseignement nationaux
et étrangers.
Cette lutte-là n'a pas seulement eu lieu entre les deux
acteurs de l'époque, elle a été perpétuée avant et après, avec des racines
profondes dans la structure de l'ancien Département de la Sécurité d'État qui a
défendu avec dévotion le dictateur Ceausescu. La Sécurité, comme elle était
communément connue par la population, a joué un rôle important dans le maintien
d'un climat de terreur constante et d'innombrables crimes et violations
flagrantes des droits de l'homme.
L'organisation de la Sécurité de Ceausescu a été structurée en départements parmi lesquelles les plus détestés par les Roumains ont été la Division VI pour les enquêtes pénales et le Département spécial d'enquêtes criminelles et de contre-terrorisme avec ses services de filage et de désinformation qui ressemblait étonnamment à la SS nazie. Les méthodes d'enquête ont été basées sur la torture qui a été produite soit par des attaques physiques sur la personne enquêtée en utilisant des méthodes dont, certaines ont été pratiquées à l’époque féodale comme l’arrachage de la langue, des battements jusqu’au coma, l’utilisation du fer chaud appliqué sur la peau d’une personne enquêtée ou l’utilisation de la haute tension de courant électrique ou par la torture mentale par la soi-disant « enquête continue » à travers lequel la personne arrêtée était bombardés avec des questions sur une longue période de temps en étant privé de nourriture et de sommeil ou par l’intimidation de l'enquêté faite, sous des menaces de représailles contre les membres de sa famille. Une autre méthode d'intimidation a été la goutte d’eaux chinoises ou l’hospitalisation psychiatrique où on se produisait de graves tentatives sur la vie et l'intégrité physique des personnes par l'administration de substances antipsychotiques puissants afin d’obtenir des déclarations dictées par l'agent d'enquête. Malheureusement, moi aussi j'ai été la victime d’un tel traitement à l'hôpital de la prison de Jilava, à la clinique de psychiatrie, où j'ai reçu des traitements hallucinogènes de longue durée alors que j’étais forcé d’écrire des déclarations de culpabilité sous la menace que je resterai emprisonné pour la vie dans une cellule de fous. Cette période-là a été pour moi la plus sombre de ma vie et c’est pour cela que je déteste le communisme pour les misères qu'il a fait, non seulement pour moi, mais aussi à d'autres centaines de milliers de personnes innocentes qui ont demandé que de vivre une vie décente.
Après que les gens ont été traités pire que les animaux en période de recherche et après que la justice communiste mettait le sceau de condamné sur le dossier de ceux-ci, on passait à la deuxième phase de la répression, respectif l'emprisonnement qui s’exécutait en prisons avec la surveillance spéciale de sécurité les soi-disant «prisons politiques» où la plupart des prisonniers était rééduqués dans des cellules avec les murs cloués ou dans des cachots sans lumière et chaleur qui étaient recouvertes de béton où on versait de l'eau glacée et ou les prisonniers étaient maintenus complètement nus. Tant dans les statistiques du temps et dans les chiffres cachés par la Sécurité dans leurs propres dossiers, il y avait inscrits un nombre de plus d'un demi-million de personnes qui ont souffert à cause de la Sécurité de Ceausescu. Selon les chiffres disponibles sur le nombre d'employés de sécurité qui travaillaient dans le système avant la révolution, ces chiffres, selon Ion Iliescu, étaient évalués à 38000 personnes et par d'autres sources crédibles il y avait plus de 70000 personnes qui la plupart sont restées sous la direction de la nouvelle Sécurité ressuscitée après la révolution dans le cadre du SRI.
De plus de méthodes ci-dessus, la Securitate de Ceausescu
utilisait la surveillance ou le filage entre les individus, dans le même poste
de travail, entre voisins ou dans la même famille en incitant les gens à se
surveillaient réciproquement, le résultat de ces actions étant enregistrées
dans des déclarations écrites sous des noms secrets couverts conservée et
utilisée par la Sécurité pour intimider ou même de les utiliser comme éléments
de preuve devant les tribunaux contre les personnes arrêtées.
Après la révolution de 1989, la Sécurité roumaine a tout
fait pour se réhabiliter devant les nouveaux dirigeants. Mais la plus grande
crainte de la Sécurité a été la peur du peuple et non aux chefs ou les nouveaux
dirigeants parce que chacun d'entre eux ont été enregistrés dans les dossiers
secrets bien gardés par la Sécurité qui les avaient à la main presque tous. On
a vu de nombreux cas où la Sécurité a fait usage de ses dossiers pour anéantir
un certain nombre de pression faites par des personnes qui ont contesté les
nouveaux dirigeants de la Sécurité d'État ou ceux qui sont restés Après la révolution de 1989,
la Sécurité roumaine a tout fait pour se réhabiliter devant les nouveaux
dirigeants. Mais la plus grande crainte de la Sécurité a été la peur du peuple
et non aux chefs ou les nouveaux dirigeants parce que chacun d'entre eux ont
été enregistrés dans les dossiers secrets bien gardés par la Sécurité qui les
avaient à la main presque tous. On a vu de nombreux cas où la Sécurité a fait
usage de ses dossiers pour anéantir un certain nombre de pressions faites par
des personnes qui ont contesté les nouveaux dirigeants de la Sécurité d'État ou
ceux qui sont restés à la tête de
l'appareil d’oppression. Si vous consultez le site Web:
http://translate.google.ca/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://miscarea.net/geek/article.php%3Fstory%3D20081206043445539&prev=/search%3Fq%3DLista%2Bofiterilor%2Bde%2Bsecuritate%2Bcare%2Bcontinua%2Bsa%2Bdetina%2Bpozitii%2Bcheie%2Bin%2Bserviciile%2Bsecrete%2Bsi%2Bnesecrete%26hl%3Dfr%26biw%3D1344%26bih%3D710
Vous pouvez voir aujourd’hui, après 24 ans de soi-disant démocratie, qu’un certain nombre de membres de la Sécurité qui ont travaillé dans le régime de Ceausescu se trouvent encore dans la nouvelle Sécurité (SRI). Selon les auteurs de la publication de la liste des officiers de sécurité, ceux-ci continuent à occuper des postes clés dans SRI, tel que 1600 personnes sont toujours présents, dont les plus importantes sont inscrites sur le site mentionné ci-dessus.
Vous pouvez voir aujourd’hui, après 24 ans de soi-disant démocratie, qu’un certain nombre de membres de la Sécurité qui ont travaillé dans le régime de Ceausescu se trouvent encore dans la nouvelle Sécurité (SRI). Selon les auteurs de la publication de la liste des officiers de sécurité, ceux-ci continuent à occuper des postes clés dans SRI, tel que 1600 personnes sont toujours présents, dont les plus importantes sont inscrites sur le site mentionné ci-dessus.
On a marqué déjà 24 années depuis la fondation du SRI (26 mars
1990) et tant de nombreuses années depuis que l'opinion publique est
systématiquement menti au sujet de la composition, de la structure, les
ramifications et l’implication dans la vie des citoyens roumains.
Selon les informations officielles, souvent répété même par
SRI, environ 40 % du personnel actuel a été embouché après 1989, ce qui
signifie que les 60 % restants appartenant à l'ancienne Securitate de
Ceausescu. Si nous nous référons uniquement à la 40 % de nouveaux employés qui
n’ont pas fait partie de l'ex-DSS, ceux-ci ne pouvaient pas être trop loin des
anciens responsables de la Sécurité parce qu'ils sont certainement été de
collaborateurs de la vieille garde.
Bien que SRI lutte dur, de toutes ses forces, pour prouver
la transparence de ses activités en Roumanie, leur activité principale est la
création des conflits artificiels, la division des partis de l'opposition,
souvent la compromission des leaders politiques ou la discréditation des
organismes qui sont dans l’opposions. Leur slogan est typique : « SRI a
récupéré la meilleure sécurité ; Maintenant, la mauvaise partie a été retirée,
SRI travaille honnêtement pour le bénéfice de toute la société sans couleurs
politiques ». Comme je l'ai dit déjà, la Sécurité n’a donné aucune explication
sur la mauvaise partie de sa composition. En revanche, de nombreux articles
publiés dans les médias indépendants ont montré qu'un certain nombre d'anciens
officiers de la Securitate, sont coupables de violations graves (torture et
meurtre) et ils sont toujours actifs dans SRI où ils travaillent comme avocats
dans l'administration publique.
La servilité de la plupart des dirigeants politiques de la
Roumanie à l’endroit de SRI a atteint un sommet en particulier sous la
direction du Premier ministre Victor Ponta qui a fait tout son possible pour
rentrer dans la peau de ceux qui ont dirigé ou dirige le Service des
Informations pour être protégé dans le cadre des crimes qu'il a commis contre
son père et sur le procureur Cristian Panait. Il suffit de regarder la photo de
cet article pour vous rendre compte de la servilité affichée par le Premier
ministre Ponta à l'actuel directeur du SRI, George Cristian Maior. En outre, M.
Ponta a persuadé George Maior d’être parrain de mariage avec Daciana Sârbu qui
est la fille de l’ex-prêtre Ilie Sârbu, connu comme un dirigeant communiste
dans le but évident d'être informé de toute croisade qui éclosent contre lui.
De plus, le gouvernement de M. Ponta se compose de l'ensemble de sa famille a
qui a ajouté tous les parents et amis qui forment tout un arsenal de népotisme
ainsi que le gouvernement actuel est devenu une véritable affaire de la famille
de M. Ponta.
De plus de lien de parenté avec le parrain Maior, M. Ponta a
des liens d'amitié avec un certain nombre de membres marqués de SRI, y compris
sur le premier plan se trouve le jeune multimillionnaire Sebastian Ghita. Cet
individu sans scrupule a fait un halo de l'amitié avec le Premier ministre
Ponta parce qu'il est celui qui l’a aidé à devenir président du parti PSD. Pour
se récompenser pour l'aide que M. Ghita a fait pour lui, M. Ponta l’a fait
parlementaire et vice-président de la commission SRI du Parlement, où il ne
fait rien que seulement de transmettre à M. Ponta et SRI tout ce qu'on discute
là-bas.
Dans de nombreux journaux et blogs, on a révélé que, entre Victor Ponta, George Maior et Sebastian Ghita, il y a une affinité d'idées et un tandem que certains auteurs ont écrit que ce serait une sorte de troïka roumain dans le sens qu'ils se complètent mutuellement à travers des idées et des actions et que les trois mousquetaires seraient maîtres de la Roumanie. La déclaration est basée sur une série des révélations surgies parmi beaucoup d'autres comme dans l'éditorial "Le Parrain TV» :
http://translate.google.ca/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.nasul.tv/2013/10/26/troica-maior-ghita-ponta-fiii-care-stapinesc-romania/&prev=/search%3Fq%3DTROICA%2BMAIOR-GHITA-PONTA,%2BFIII%2BCARE%2BSTAPINESC%2BROMANIA%26hl%3Dfr%26biw%3D1344%26bih%3D710
Voici ce que disait certains de ses collègues de Ponta du PSD et le poste de télévision Antène 3 quand il a déclenché la guerre contre Mircea Geoana et d'autres dignitaires ayant à côté de lui Sebastian Ghita qui l'a soutenu avec sa station de télévision Roumanie TV :
Dans de nombreux journaux et blogs, on a révélé que, entre Victor Ponta, George Maior et Sebastian Ghita, il y a une affinité d'idées et un tandem que certains auteurs ont écrit que ce serait une sorte de troïka roumain dans le sens qu'ils se complètent mutuellement à travers des idées et des actions et que les trois mousquetaires seraient maîtres de la Roumanie. La déclaration est basée sur une série des révélations surgies parmi beaucoup d'autres comme dans l'éditorial "Le Parrain TV» :
http://translate.google.ca/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.nasul.tv/2013/10/26/troica-maior-ghita-ponta-fiii-care-stapinesc-romania/&prev=/search%3Fq%3DTROICA%2BMAIOR-GHITA-PONTA,%2BFIII%2BCARE%2BSTAPINESC%2BROMANIA%26hl%3Dfr%26biw%3D1344%26bih%3D710
Voici ce que disait certains de ses collègues de Ponta du PSD et le poste de télévision Antène 3 quand il a déclenché la guerre contre Mircea Geoana et d'autres dignitaires ayant à côté de lui Sebastian Ghita qui l'a soutenu avec sa station de télévision Roumanie TV :
Si vous voulez savoir avec quoi s’occupe le Premier ministre Victor Ponta, au lieu de gouverner, il suffit de visiter le site Web du journal « Le Quotidien » où le sénateur Valer Marian fait des révélations inédites :
Il y aurait beaucoup à dire sur SRI roumain mais, je ne veux pas réveiller des aversions supplémentaires en ce qui me concerne, parce que je sais très exactement toutes leurs actions contre moi depuis que j'ai commencé à écrire sur la soi-disant démocratie en Roumanie. Je sais que j'ai été dénigré aux autorités canadiennes, que je suis intercepté en permanence quand je navigue sur Internet, qu’on m’a coupé la possibilité de regarder les chaînes de télévision en Roumanie à travers le programme de Telecom PBX TV à qui je suis abonné avec paiement, que je suis toujours torpillé par des virus cybernétiques envoyés de Roumanie qui sont conçus pour détruire mon disque dur de mon ordinateur ainsi que d'autres actions avec le rôle d'intimidation.
Tout ce que je veux dire à tous ces tortionnaires, c'est que
je n'ai pas peur d’eux, surtout maintenant à l'âge que j'ai. Je n'ai pas eu
peur d'eux quand j'étais en Roumanie acculé par des dizaines de membres de la
sécurité qui me surveillaient en permanence pour le fait que je me suis permis
de parler en plein procès pénal contre Elena Ceausescu et contre des dizaines
criminels qui ont reçu de l'argent de
pot de vin et des cadeaux de la part de l’Entreprise de cuir synthétique de
Bucarest pour la faire fonctionner avec d'énormes pertes financières ; usine
qui a été construite par ordre de Elena Ceausescu, qui, exactement comme a fait
le Premier ministre Ponta, a plagié sa thèse de doctorat en chimie après que,
en tant que directrice générale de l'Institut de recherche chimique ( ICECHIM )
a ordonné la construction de cette usine qu’il fallait produire de cuire
synthétique sur la base de ce qu'on appelle sa thèse de doctorat et son brevet
accordé pour la technologie de polymères synthétiques. Même le juge qui m'a condamné était bouleversé sur les
misères de cette affaire, de sorte qu'après qu'il a donné la sentence, il a
dit à mon avocat Amzuţă Constantine qu'il n'a pas eu d'autre choix parce que
l'ordre est venu du Secteur 6 de parti de la part du premier secrétaire
Chiţimia Costică qui a ordonné que seulement moi sois déclarer le seul
coupable.
Si vous voulez en savoir plus sur ce fait aller sur le site de l'éditeur américain Scribd qu’il a publié mon roman intitulé " Le Roman de ma vie" que vous trouverez sur la page :
Si vous voulez en savoir plus sur ce fait aller sur le site de l'éditeur américain Scribd qu’il a publié mon roman intitulé " Le Roman de ma vie" que vous trouverez sur la page :
