vendredi 25 juillet 2014

Ilie Sârbu - popă securist, francmason și eminență cenușie a ginerelui său, Victor Ponta / Ilie Sarbu - pasteur collaborateur avec la Sécurité, franc-maçon et éminence grise de son gendre, Victor Ponta

                                                                             


Versiunea română

«Am pierdut brațul meu drept» zicea Cardinalul Richelieu, primul ministru al Franței din timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea, în decembrie 1638, la moartea prietenului și colaboratorului său apropiat, călugărul capucin François Le Clerc du Tramblay. Acesta era cunoscut printre apropiați, sub numele de Părintele Joseph, considerat ca fiind eminența cenușie a lui Richelieu. Părintele Joseph a fost omul de încredere, de taină al Cadinalului Richelieu, care a jucat un rol important, din umbră (de unde i se trage și numele de eminența cenușie) în istoria Franței, având sarcini pe linie diplomatică și care a reușit să încheie tratate și alianțe importante, câștigând numeroase avantaje pentru țara sa.

Spre deosebire de Părintele Joseph care a fost o figură luminată și deosebit de importantă a epocii sale, fostul preot comunist Ilie Sârbu, n-a fost decât un slujbaș și o unealtă a dictaturii lui Ceaușescu care, împreună cu prietenul său Dan Ilie Ciobota, ce mai târziu a devenit Patriarhul Daniel, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române, au fost și sunt cei mai detestați prelați români deoarece, au fost și sunt colaboratori activi ai Securității, cu sarcini precise, pe de o parte, de a informa organele de securitate asupra a ceea ce ei aflau de pe urma spovedaniei credincioșilor, iar pe de altă parte, sub sutana lor religioasă, au făcut și încă mai fac jocul Securității, în politica de destabilizare a țării iar, în calitate de spioni, au fost trimiși în diverse țări din vestul Europei, inclusiv la Vatican pentru diversiuni.

Ilie Sârbu s-a născut la 26 mai 1950, în satul Ciuta, comuna Obreja, judetul Caraș-Severin. Provenit dintr-o familie de țărani cu vederi impregnate de idei religioase puritane, tânărul Sârbu, după împlinirea majoratului, începe să-și facă proiecte de viitor, optând pentru cariera de preot la sfatul tatălui său care, după el, în afară de aspectul religios moștenit din familie, constituia și o modalitate ușoară de trai și mai ales de a face bani fără a depune eforturi mari, în condițiile unei orânduiri bazate pe principii comuniste unde viața oamenilor simpli era supusă la grele încercări de supraviețuire.

In anul 1970 se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu pe care îl termină  în 1975 la vârsta de 25 de ani, perioadă în care îl cunoaște pe Dan Ilie Ciobotea cel ce va deveni mai târziu Patriarhul Daniel și cu care se împrietenește. După terminarea Institutului Teologic devine  profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş din anul 1976, apoi directorul acestui seminar în perioada 1978-1981. In paralel, se înscrie la un masterat la Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova pe care o absolvă în 1980. Deși licențiat în teologie, tânărul Sârbul este atras și de sfera afacerilor care îi va servi mai târziu să devină un influient om de afaceri în domeniul comerţului, agriculturii şi morăritului și asta în condițiile liberalizării economiei de piață, după revoluția din 1989.

În paralel cu activitatea sa teologică și mânat de un spirit spre aventură, în anul 1976, Ilie Sârbu a fost recrutat ca informator în probleme «culte - secte», în reţeaua Direcţiei a I-a a Securităţii (structură cu atribuţii explicite de poliţie politică), fiindu-i întocmit dosarul Fond R ( Reţea ) sub numele conspirativ de «Ovidiu Marinescu». Ulterior, socrul său, care era colonel în Securitatea Statului, l-a recomandat Centrului de Informaţii Externe (serviciul de spionaj extern) pentru a-l lua în pregătire în vederea trimiterii la post în străinătate.

Şeful grupei teritoriale Timişoara a Centrului de Informaţii Externe, colonelul Crişan Aurel, a primit ordin să se ocupe de pregătirea lui Ilie Sârbu în vederea încadrării ca ofiţer acoperit în aparatul de informaţii externe a Securităţii Statului. În acest sens, colonelul Crişan Aurel l-a prezentat şi l-a recomandat elogios reprezentanţilor liniilor de activitate externă din Centrală, iar, după evaluarea şi testarea sa pe mai toate liniile şi spaţiile spionajului, acesta a fost stabilizat în legătura colonelului Nădejde Nicolae, care l-a predat apoi colonelului Găină Constantin, ambii făcând parte din UM 0544/102.

Conform unor surse de încredere, colonelul Nădejde Nicolae a fost implicat, împreună cu locotenent-colonelul Nica Sergiu, şeful UM 0544/R, colonelul Diaconescu Ion şi maiorul Vitescu Andrei ş.a., în operaţiuni de intimidare a unor persoane incomode politic din emigraţia română din Occident, asupra căror s-au realizat ori simulat atentate ( Nicolae Penescu, fondatorul Consiliului Naţional Român din exil - Franţa, Virgil Tănase, Şerban Orăscu şi Emil Georgescu, angajaţi ai postului de radio Europa Liberă, medicul Ion Şerban şi inginerul Rudolph Bruchner, foşti ofiţeri de Securitate, care au rămas la inamic, primul stabilindu-se în Elveţia iar al doilea în Republica Federală Germania).

În timp ce se afla în stagiu de formare ca agent ilegal clandestin al unei unităţi deplin conspirate a Centrului de Informaţii Externe al Departamentului Securităţii Statului şi îndeplinea funcţia de consilier al Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, prietenul nostru Sârbu Ilie a fost trimis în misiuni informative externe, dar şi de verificare şi acomodare în climat contrainformativ ostil, pe teritoriul unor state occidentale (Elveţia, Anglia, Republica Federală Germania).

Din documentele arhivate în dosarul operativ «GUGULANUL» de către colonelul Găină Constantin, fost ofiţer recrutor şi formator de agenţi clandestini în UM 0544/102 Bucureşti, menţinut în activitate şi după 1989, rezultă că ofiţerul deplin conspirat (O.D.C.) Sârbu Ilie, a fost detașat între anii 1984-1985 în Elveţia, pentru controlul referentului informaţii externe (R.I.E) Ciubotea Dan Ilie (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), care era profesor şi director adjunct la Institutul Ecumenic de la Bossey din Elveţia şi profesor asociat la Institutul Ecumenic din Geneva şi Fribourg (Elveţia). În anul 1989  Sârbu Ilie a fost trimis în Anglia având ca obiectiv crearea de relaţii de interes operativ utile susţinerii biografiei de acoperire sub care urma să fie naturalizat într-un spaţiu occidental.

Sub numele conspirativ «Ovidiu Marinescu»,  Sârbu Ilie a continuat şi colaborarea cu organele interne ale Securităţii Statului, furnizând un volum consistent de informaţii – note olografe – opisate în dosarul personal de informator, arhivat la Fondul «Reţea». Fiind apreciat ca un «informator valoros», prietenul nostru a fost preluat în legătura personală a adjunctului şefului Securităţii Judeţului Timiş, care l-a utilizat în mai multe probleme ca : «activităţi duşmănoase regimului politic desfăşurate sub acoperirea cultelor şi sectelor religioase», «legături cu reprezentanţele străine», ş.a.

După încadrarea colonelului Găină Constantin la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, acesta i-a raportat şefului direcţiei, chestorul Ardelean Virgil, că l-a avut în legătură pe  Sârbu Ilie şi a solicitat aprobarea să-l menţină în contact operativ, cu înregistrare în evidenţa ofiţerilor acoperiţi ai DGIPI. În perioada în care Sârbu Ilie a deţinut funcţia de ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltări Rurale în Guvernul Năstase, colonelul Găină Constantin a exercitat, inclusiv la solicitarea şefului DGIPI, un trafic de influenţă sistematic pe lângă Sârbu Ilie, până la un moment dat, când după consultarea prealabilă a primului ministru Adrian Năstase şi a directorului SRI, Timofte Radu, Sarbu nu a mai dat curs intervenţiilor.

Deranjat de refuz, chestorul Ardelean Virgil a deconspirat calitatea secretă a politicianului Sârbu Ilie, făcându-l astfel vulnerabil la influenţe şi presiuni, inclusiv faţă de un serviciu străin, în legătura căruia se afla şi Ardelean Virgil. După ce chestorul Ardelean Virgil a deconspirat existenţa dosarului operativ a lui Sârbu Ilie, acesta a fost pus în dependenţă de forţele politice adverse şi folosit, ca agent de operaţiune clandestină, pentru dezbinarea şi slăbirea conducerii Partidului Social Democrat, respectiv pentru controlul politic şi manipularea stângii social-democrate.

În 1984, trimis fiind de Securitate în Elveția la Institutul Ecumenic de la Bossey pentru a urma cursurile de specializare în ecumenism și de limbă engleză, aici îl reîntâlnește pe prietenul său Dan Ilie Ciobotea care funcționa pe post de  lector și care îi devine îndrumătorul său spiritual. Apropierea celor doi prieteni s-a evidențiat nu numai pe linia activității religioase dar și în relațiile lor cu Securitatea vremii care i-a racolat și folosit în multe misiuni secrete așa cum am arătat mai sus. Iată ce spunea senatorul Marian Valer despre activitatea de securist a lui Ilie Sârbu, socrul actualului premier Victor Ponta cât și despre prietenia acestuia cu Patriarhul Daniel :


În perioada 1981-1991, Ilie Sârbu a activat în calitate de consilier economic la Mitropolia Ortodoxă a Banatului din Timişoara, perioadă în care, în timpul evenimentelor sângeroase de la Timişoara din decembrie 1989, fără a avea sarcini în acest sens, din pur exces de zel, Sârbu Ilie a raportat, de mai multe ori pe zi, legăturii sale operative ierarhic superioare din Centrul de Informaţii Externe, tot ce afla şi avea în raza vizuală de observaţie din perimetrul Catedralei Mitropolitane Ortodoxe.

În data de 17 decembrie 1989, când, la ordinul şi exemplul personal al generalului Chiţac Mihai din Ministerul Apărării Naţionale, a fost declanşat foc de arme automate asupra populaţiei civile din Piaţa Catedralei, mulţimea s-a retras să se adăpostească în catedrală. Din propria iniţiativă, consilierul Mitropoliei, Sârbu Ilie, a închis şi a baricadat uşile catedralei astfel că mai mulţi oameni, care au încercat şi au sperat să se salveze în catedrală, au căzut seceraţi de gloanţe, înregistrându-se şase morţi şi zeci de răniţi.

 În perioada 1991-2001, preotul Sârbu a derulat afaceri importante în domeniul comerţului, agriculturii şi morăritului, deţinând funcţia de director general la firma germană SC FANGMEIER AGRO-IMPEX SRL din Timişoara, situație care i-a permis să devină un om bogat.

Începând din anul 2000 şi până în prezent, Sârbu Ilie a deţinut o serie de funcţii politice şi administrative de demnitate publică. Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2000 a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. În perioada 2001-2004 a deţinut funcţia de ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în Guvernul PSD condus de primul ministru Adrian Năstase. În 2004, în 2008 şi în 2012 amicul nostru a candidat şi a fost ales senator în Parlamentul României în Circumscripţia electorală Timiş.

In același timp el este și membru al Partidului Social Democrat şi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PSD, iar actualmente deţine funcţiile de lider al Grupului parlamentar al PSD din Senatul României şi de membru al Biroului Permanent Naţional al PSD. În cursul anului 2008 el a deţinut temporar funcţia de preşedinte al Senatului României. Ilie Sârbu este cunoscut drept tatăl europarlamentarului Sârbu Daciana, candidat pe lista Alianţei electorale PSD-UNPR-PC din cadrul USD la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014 şi ca socru al actualului prim-ministru al Guvernului României, Ponta Victor, preşedintele Partidului Social Democrat.

In luna decembrie 2003, a avut loc o vânătoare de mistreți la care au participat o serie de înalți demnitari în frunte cu primul ministru Adrian Năstase. La această vânătoare a participat și Ilie Sărbu care pe atunci era ministru al agriculturii. La un moment dat, Ilie Sârbu a fost împușcat, chipurile «din greșeală» și nu din intenție cum s-a justificat atunci, în regiunea pubiană de către Adrian Nâstase care în realitate a vrut să se răzbune pe acesta deoarece aflase că soția sa, Dana Năstase, întreținea raporturi intime cu Ilie Sârbu. Desigur că acest incident a fost mușamalizat iar rănitul a fost imediat transferat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde Ilie Sîrbu a fost operat de trei ori pentru a-i salva testicolul drept, diagnosticul fiind : «plagă împuşcată transfixiantă a pielii coapsei şi a scrotului, cu compromiterea testicolului  drept». De atunci și până în ziua de azi, cei doi colegi de partid nu și-au mai vorbit neoficial niciodată.

In calitate de socru a-l primului ministru Victor Ponta, Ilie Sârbu s-a implicat activ nu numai în viața de familie a ginerelui său, dar și în activitatea politică a acestuia, fiind cel mai apropiat sfătuitor și manipulator din umbră a tuturor acțiunilor și deciziilor importante pe care Victor Ponta le-a luat. Este deja cunoscut faptul că Victor Ponta este un om bolnav labil și deosebit de influiențabil datorită incapacității sale de a lua singur decizii precum și datorită incompetenței sale profesionale. 

În plus, el este și un mare mitoman deoarece minciuna la el a ajuns într-o fază patologică deosebit de gravă și face parte chiar din el însuși, din caracterul său pe care nu poate să și-l schimbe. Acest sindrom, la el se manifestă prin denaturarea adevărului sau prin născocirea unor întamplări, fapte sau situații deosebite, cu scopul de a atrage atenția celor din jur asupra sa, de a iesi în evidență și a obține admiratia și simpatia anturajului, precum și pentru a se simți bine și mai ales pentru a se simti securizat.  
 
Priviți acum un video clip sugestiv care-l reliefează pe Victor Ponta ,față-n față  cu el însuși în comparație cu Traian Băsescu și cu pretenția de a deveni președintele României :




Iată ce spunea consultantul politic Cozmin Gușe despre familia Ponta - Sârbu care domină acum întreaga Românie :
 

 

Separat de toate aceste aspecte, Ilie Sârbu este înscris pe lista masonilor din România la numărul 234, listă care se află în evidența SRI și care împreună cu prietenul său, actualul patriarh Daniel duc o politică de învrăjbire împotriva creștinătății, așa cum am arătat în articolul meu din data de 14 iunie 2014 intitulat : «Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în politica românească trecută și actuală». Iată lista respectivă :



Pentru a înțelege mai bine ce este francmasoneria, vă indic să citiți articolul următor scris de Î.P.S. Mitropolitul  Nicolae al Ardealului :


Împotriva masonerie s-au ridicat o serie de personalități din lumea întreagă iar din România cel mai critic a fost Prof. Dr. Antonie Iorgovan. Iată un comentariu pe această temă făcut de el :

                                               

Dacă facem o incursiune în istoria postdecembristă, vom constata că majoritatea guvernelor României au fost conduse de francmasoni, așa cum rezultă din clipul următor :

                                                

Dar nu numai atât, masoneria în România a existat infiltrată și înainte de revoluția din decembrie 1989. Iată cum justifică un important mason român legatura dintre biserica ortodoxă și confreria masonică :

 

                                                  

După cum se poate vedea din materialul prezentat, precum și din postările mele anterioare pe acest blog, marea majoritate a foștilor nomenclaturiști comuniști, a celor care au provenit din organele fostei Securități și a celor adoptați cu vederi comuniste din noua generație de neocomuniști, toți s-au adunat în Partidul Social Democrat (PSD) care nu este altcineva decât fostul Partid Comunist Român (PCR) căruia i s-a schimbat doar titulatura. In rest, au rămas aceiași  comuniști care din nefericire, au ajuns acum la putere, prin vicleșuguri și minciuni pe care vi le-am prezentat cu lux de amănunte în cadrul acestui blog. Am convingerea totuși, că poporul român se va deștepta și va arunca la lada de gunoi a istoriei pe toți cei care și-au bătut joc de țara noastră și că odată și-odată aceștia vor plăti scump pentru toate mizeriile pe care le-au făcut.
 

Version française
«J'ai perdu mon bras droit», disait le Cardinal Richelieu, le  premier ministre de la France sous le règne de Louis XIII, en décembre 1638, à la mort de son ami et collaborateur, le moine capucin François Le Clerc du Tramblay. Celui-ci était connu parmi ses près sous le nom de Père Joseph, considéré comme l’éminence grise de Richelieu. Le Père Joseph était l’homme de confiance du Cardinal Richelieu qui a joué un rôle important dans l'ombre (d’où on tire son nom de l'éminence grise) dans l'histoire de France, en ayant des tâches sur la  ligne diplomatique et qui a été en mesure à conclure des traités et des alliances, en gagnant de nombreux avantages pour son pays.

Contrairement au Père Joseph qui était une figure éclairée et très importante de son temps, l'ancien prêtre communiste Ilie Sârbu n'était qu'un serviteur et un outil de la dictature de Ceausescu, qui, avec son ami Dan Ilie Ciobota, qui plus tard deviendra le chef de l'Église orthodoxe roumaine, le Patriarche Daniel, ils ont été et sont les plus détestés prêtres roumains parce qu’ils ont été et sont des collaborateurs actifs de la Securitate, avec des tâches claires, d'une part, d'informer les autorités de sécurité sur les confessions des croyants et d'autre part, dans leur robe religieuse, ils ont fait et font encore le jeu politique de la Securitate de déstabiliser le pays et, en tant que des espions, ils ont été envoyés dans divers pays d'Europe occidentale, y compris le Vatican,  pour produire des diversions contre les pays en cause.

Ilie Sârbu est né le 26 mai 1950, dans le village de Ciuta, commune Obreja, Caras-Severin. Originaire d'une famille de paysans avec des idées religieuses puritaines, le jeune Sarbu, après avoir atteint l'âge adulte, a commencé à faire des projets d'avenir en optant pour la carrière de prêtre au conseil de son père qui, après lui, en dehors de l'aspect religieux, hérité de sa famille, était un moyen facile de vie, en particulier pour faire de l'argent sans travailler fort, en vertu d'une société  fondée sur des principes communistes, où la vie des gens ordinaires a été soumise à des épreuves de survie.

En 1970, il est entré à l'Institut Théologique de Sibiu qu’il finit  en 1975 à l'âge de 25 ans, au cours de laquelle il rencontre Dan Ilie Ciobotea qui deviendra plus tard le Patriarche Daniel et de qui se lie une grande amitié. Après avoir fini l'Institut  Théologique, il est devenu professeur au Séminaire Théologique de  Caransebes en 1976, puis directeur du Séminaire au cours de 1978 à 1981. En parallèle, il s'inscrit à une maîtrise à la Faculté de Sciences Économiques de Craiova dont il sort diplômer en 1980. Même s’il est en possession d’une licence en théologie, il est  attiré par le secteur d'affaires qui, servira plus tard, de devenir un homme d'affaires influent dans les domaines du commerce, de l'agriculture et du broyage  et ça dans les conditions de la libéralisation de l'économie du marché après 1989.

En parallèle avec son activité théologique et animés par un esprit d'aventure, en 1976, Ilie Sarbu a été recruté comme informateur dans des problèmes «cultes - sectes» dans le réseau de la  Direction I de la Sécurité (structure avec des responsabilités  de la police politique) le dossier Fond R (réseau) sous le nom de code «Ovidiu Marinescu». Plus tard, son beau-père, qui était colonel de la Sécurité d'État l’a recommandé la CIE (service de renseignement extérieur) pour le prendre en vue de l'envoi à un poste à l'étranger.

Le chef du Groupe territorial de Timisoara du Centre des renseignements externes, le colonel Aurel Crisan a reçu l'ordre de préparer à gérer Sarbu pour l'encadrement comme officier couvert dans l’appareil des renseignements étrangers de sécurité de l'État. À cet égard, le colonel Aurel Crisan l’a présenté et l’a recommandé aux représentants des lignes d’activité externe de la Centrale et, après l'évaluation et les tests sur toutes les lignes et les espaces d'espionnage, il a été stabilisé en contact avec colonel Nadejde Nicolae, qui l’a envoyé après  chez colonel Gaina Constantin, tous les deux en fessant  partie de l'UM 0544/102.

Selon certaines sources fiables, le colonel Nadejde Nicolae a été impliqué, avec le lieutenant-colonel Sergiu Nica, le chef d'unité 0544 / R, le colonel Diaconescu Ion et le major Vitescu Andrei et autres, dans des opérations d'intimidation des personnes de l'émigration politique roumaine à l'Ouest, sur lequel ont été effectués des attentats (Nicolae Penescu, fondateur du Conseil national de l'exil roumain  - de France, Virgil Tanase, Emil Georgescu et Serban Orascu de la station de radio «l’Europe Libre», le médecin Ion Serban et l’ingénieur Rudolph Bruchner, des anciens officiers de Sécurité qui sont restés à l'ennemi, le premier s'installa en Suisse et l'autre en Allemagne.

Pendant qu’il se trouvait dans un stade de formation, comme agent clandestin illégal d'une unité conspiratrice du Centre des Informations Externes du Département de la Sûreté de l'État et il était conseillé du Métropolitain  de Banat, Nicolae Corneanu, notre ami, Ilie Sarbu, a été envoyé en missions de renseignements étrangers, mais aussi pour des vérifications et adaptation au climat de contre-espionnage hostile, sur des territoires des pays occidentaux (Suisse, Angleterre, Allemagne).

Dans les documents archivés dans le dossier «GUGULANUL» par le colonel Gaina Constantin, ancien officier recruteur et formateurs des agents clandestins en UM 0544/102 de Bucarest, maintenu en activité après 1989, résulte que l'officier conspiré (ODC) Ilie Sarbu, a été déployé entre 1984-1985 en Suisse pour le contrôle du référent d’informations externes (RIE) Ciubotea Dan Ilie (maintenant Patriarche de l'Église orthodoxe roumaine), qui a été professeur et directeur adjoint de l'Institut œcuménique de Bossey en Suisse et professeur associé à l'Institut œcuménique de Genève et Fribourg (Suisse). Ilie Sarbu en 1989 a été envoyé en Angleterre dans le but de créer des relations de coopération d’intérêts opératrices pour soutenir une couverture biographique sous laquelle devait être naturalisé dans un espace occidental.

Sous le nom de code «Ovidiu Marinescu», Ilie Sarbu a continué aussi la collaboration avec les organes internes de Sécurité de l'État, en fournissant un grand volume d'informations - notes manuscrites - listés dans son dossier personnel d’informateur, archivé au Fonds «Réseau». En étant apprécié comme un «informateur précieux», notre ami a été prise dans le cadre personnel du chef adjoint de la sécurité de Timis, qui l’a utilisé dans plusieurs problèmes, tels que : «Des activités hostiles au régime politique effectuée sous la couverture de cultes et sectes religieuses», « Desliens avec les représentants étrangers», etc.

Après avoir encadré le colonel Gaina Constantin à la Direction Générale de Renseignement et de Protection Interne, celui-ci a signalé au chef de la direction, le questeur Virgil Ardelean qu’il a eu en liaison Ilie Sarbu et il a demandé l'approbation de le maintenir le contact opérationnel avec l’enregistrement dans les listes d’agents d'infiltration du DGIPI.  Pendant le temps qu’il a été  ministre de l'Agriculture, des Forêts et développements rural, dans le gouvernement Nastase, le colonel Gaina Constantin a exercé un trafic d’influence systématique à côté de Ilie Sarbu jusqu'à un certain point, quand, après la consultation du Premier ministre Adrian Nastase et le directeur SRI Radu Timofte, Sarbu n’a pas plus donné suite aux  interventions.

Gêné par refus, le questeur Virgil Ardelean a de-conspiré la qualité secrète du politicien Ilie Sarbu, en le rendant ainsi vulnérable aux influences et pressions, inclusif devant un service de l'étranger, à l'égard duquel se trouvait aussi Virgil Ardelean. Après avoir de-conspiré l’existence du dossier opérationnel de Sarbu Ilie,  Virgil Ardelean l’a mis en dépendance et utilisé comme agent le contrôle politique et la manipulation de la gauche social-démocrate.

 En 1984, la Sécurité l’a envoyé en Suisse à l'Institut œcuménique de Bossey pour faire à une spécialisation dans l'œcuménisme en anglais. Ici, il a rencontré son ami Dan Ilie Ciobotea qui fonctionnait comme conférencier et qui lui devient son conseiller spirituel. L’approche des deux amis s’est mis en évidence dans leurs relations avec la Sécurité roumaine qui les a recrutés et les a utilisés même au Vatican. Voilà ce qu’il disait le sénateur Marian Valer sur l’activité de secouriste de Sarbu, le beau-père de l'actuel Premier ministre Victor Ponta et de son amitié avec le patriarche Daniel :


Au cours de 1981-1991, Ilie Sarbu a activé comme conseiller économique auprès du Métropolie Orthodoxe du Banat à Timişoara, période au cours de la laquelle, pendant les événements sanglants de Timişoara en décembre 1989, sans avoir des tâches dans ce sens-là, pour excès même de zèle, Ilie Sarbu a signalé plusieurs fois par jour, à son lien supérieur opératoire du Centre d'information externe, tout ce qu’il observait dans le périmètre de la Cathédrale Métropolitaine Orthodoxe.

En date du 17 décembre 1989, quand, par l’ordre et par son exemple personnel du général Chiţac Mihai, Ministère de la Défense, a été déclenché feu d'armes automatiques sur les civils dans la place de la Cathédrale, la foule s’est retiré pour se mettre à l'abri dans la cathédrale. De sa propre initiative, le conseiller métropolitain Sarbu Ilie a fermé et barricadé les portes de la Cathédrale de sorte que, plus de gens qui ont essayé et espéré pour se sauver dans la Cathédrale, ont été massacré, dont six morts et des dizaines de blessés, à cause des balles tirés par l’armé.

Au cours de 1991-2001, le prêtre Sarbu a déroulé des affaires importantes, réalisés dans le domaine du commerce, agriculture et du fraisage, en ayant la fonction de chef de la direction de la Société allemande SC Fangmeier Agro-Impex SRL à Timisoara, situation qui lui a permis de devenir riche.

Depuis 2000 jusqu'à maintenant, Ilie Sarbu a détenu un certain nombre de fonctions politiques et administratives de la fonction publique. Ainsi, à partir du 1er janvier à 31 décembre 2000 il a détenu la fonction de président du Conseil du comté de Timis. Au cours de 2001-2004, il a été ministre de l'Agriculture, des Forêts et du Développement rural dans le gouvernement PSD dirigé par le Premier ministre Adrian Nastase. En 2004, 2008 et 2012, notre ami a participé aux élections et il a été élu sénateur au Parlement roumain dans la circonscription électorale Timis.

Dans le même temps, il est membre du Parti social-démocrate et a servi comme vice-président du PSD et, maintenant il occupe les postes de chef du groupe parlementaire PSD au Sénat roumain et membre du Bureau permanent national du PSD. En 2008, il a occupé temporairement le poste de président du Sénat. Ilie Sarbu est connu comme le père de l’europarlamentaire Sarbu Dacian, candidate sur la liste de l’Alliance électorale PSD-UNPR-PC de l'USD aux élections pour le Parlement européen du 25 mai 2014 et, en même temps, comme beau-père du Premier ministre du gouvernement de la Roumanie, Victor Ponta, président du Parti social-démocrate.

En décembre 2003, on a eu lieu une chasse au sanglier en présence d'un certain nombre de hauts fonctionnaires dirigés par le Premier ministre Adrian Nastase. À cette chasse a également participé Ilie Sarbu qui était alors ministre de l'Agriculture. À un moment donné, Ilie Sarbu a été abattu, de façon «accidentellement» et non pas par intention, lorsqu’on a justifié à l’époque, dans la région pubienne par Adrian Nastase, qui voulait vraiment se venger parce qu'il avait appris que sa femme, Dana Nastase, entretenait des relations intimes avec Ilie Sârbu. Bien sûr que, cet incident a été étouffé et le blessé a été immédiatement transféré à l'Hôpital d'urgence Floreasca, où Ilie Sârbu a été opéré à trois reprises pour sauver son testicule droit, le diagnostic étant «transfixiante blessure par balle à la peau de la cuisse et le scrotum qui a  compromis le testicule droit.  Depuis et jusqu'à aujourd'hui, les deux collègues de parti n'ont jamais parlé que de façon informelle.

Comme beau-père du Premier ministre Victor Ponta, Ilie Sarbu s’est impliqué activement, non seulement dans la vie de la famille de son gendre, mais aussi dans son activité politique et de travail en étant le plus proche conseiller et manipulateur en ombre de toutes les actions et décisions importantes que Victor Ponta les a pris. Il est déjà connu, que Victor Ponta est un homme instable et très influençable en raison de son incapacité à prendre ses propres décisions et à cause de son incompétence professionnelle. D'après le consultant politique Cozmin Guse, la famille de Ponta - Sarbu domine maintenant la Roumanie, comme suite :


En dehors de tout cela, Ilie Sârbu est sur la liste des francs-maçons de Roumanie, au numéro 234, liste qui se trouve dans les dossiers appartenant à SRI et, avec son ami, l'actuel patriarche Daniel, mènent une politique d'hostilité contre le christianisme, comme s’est indiqué dans mon article daté du 14 juin 2014 et intitulé : «L'implication de l'Église Orthodoxe Roumaine dans la politique roumaine passée et d’aujourd'hui». Voici la liste :



Pour mieux comprendre ce qui est la franc-maçonnerie, vous devriez lire l'article suivant écrit par Son Éminence le Métropolite Nicolae de Transylvanie :


Contre la franc-maçonnerie, on a soulevé un certain nombre de personnalités du monde entier et en Roumanie le plus critique a été le Dr Antonie Iorgovan. Voici un commentaire qu'il a fait sur le sujet :

                                                  

Si nous faisons une incursion dans l'histoire postrévolutionnaire du décembre 1989, nous constatons que la plupart des gouvernements roumains ont été dirigées par les francs-maçons, comme le montre la vidéo ci-dessous :

                                             

Mais pas seulement cela, la franc-maçonnerie en Roumanie a été infiltrée même  avant la révolution de 1989 :

                                               

Comme on peut le voir à partir du matériel présenté, ainsi que dans mes précédents articles sur ce blog, la plupart des anciennes nomenclatures communiste, ceux qui provenaient de l'ancienne police secrète et de ceux qui ont été adoptées de la nouvelle génération de néo-communistes, tous se sont réunis au sein du Parti social-démocrate (PSD), qui n'est autre que l'ancien Parti communiste roumain (PCR), qui a changé seulement son nom. En échange, on est resté les mêmes communistes qui, malheureusement, maintenant sont arrivés au pouvoir par la tromperie et parles mensonges que j'ai présenté en détail dans ce blog. Je crois, cependant, que le peuple roumain va se réveillera et va jeter à la poubelle de l'histoire tous ceux qui se moque de notre pays et qu'ils vont payer très cher pour toute la misère qu'ils ont fait. 

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire