Cine este enigmaticul Klaus Werner Johannis ? / Qui est l'énigmatique Klaus Werner Johannis ?

Versiunea română

Un nou lider a apărut în politica de vârf a României, respectiv domnul Klaus Werner Johannis, primarul actual al orașului Sibiu, propulsat de fostul președinte liberal Crin Antonescu după demisiile sale în lanț care au zguduit Partidul Național Liberal (PNL) și  au generat speculații la toate nivelele politice. Cine este acest personaj, care este istoria sa, cum și ce gândește el despre politica românească, de unde vine sprijinul său și cine s-ar afla în spatele lui, care este impactul pe care acest om l-ar putea avea asupra politicii dâmbovițene ?  sunt tot atâtea întrebări la care voi încerca să răspund în contextul actual, când cetățenii României sunt în cea mai mare parte dezinteresați sau neîncrezători de tot ceea ce se întâmplă azi pe scena politică românească.

Domnul Klaus Johannis s-a născut la 13 iunie 1959 în orașul Sibiu fiind de origine saxonă, un veritabil «Siebenbürger Sachse», ceea ce  în limba germană înseamnă «saxon din Transilvania». Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni de confesiune luterană care mai târziu au emigrat în 1992 ca pensionari din Sibiu în Germania, unde acum sunt stabiliți la Würzburg, în Bavaria. 

Educat în spiritul authentic german, tânarul Johannis s-a îndreptat spre o carieră de profesorat astfel că în anul 1983 a terminat studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Primele începuturi ale carierei sale de professor titular s-au desfășurat mai întâi într-o serie de școli generale din Sibiu după care în 1989 a început să predea fizica la Colegiul Național «Samuel von Brukenthal» tot din Sibiu. În anul 1997 a devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999-2000 a fost numit inspector școlar general al județului Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Johannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu.

Inceputurile carierei sale  politice s-au desfășurat după revoluția din 1989 astfel că în anul 2000 Forumul Democrat al Germanilor din România, din care face încă parte, l-a propus candidat la alegerile de primar al municipiului Sibiu. La 18 iunie 2000 a fost ales de sibieni, primar cu un procentaj de peste 70% din totalul sufragiilor exprimate, ca de altfel și în anii următori.  In calitate de primar al orașului Sibiu, domnul Johannis a impus o anumită conduită, de multe ori dură, în administrația municipală care s-a materializat în dezvoltarea orașului, inițiind în același timp numeroase contacte cu investitori străini și cu oficiile Uniunii Europene. In urma angajamentul său, Sibiul a fost numit Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2007.

Cu toate rezultatele bune înregistrate de domnul Johannis în conducerea orașului său, la un moment dat s-a discutat mult asupra faptului că domnul Johannis ar fi foarte bogat și că averea lui ar fi făcut-o, nu conform declarației sale, respectiv de pe urma unor «meditații» pe care el și soția lui le-ar fi dat unor elevi în perioada când el era profesor de fizică iar soția lui profesoară de limba engleză, ci dintr-o serie de afaceri imobiliare care i-au adus sume importante în bugetul familiei, astfel că el are în prezent 6 case și terenuri intravilane :

http://zaraovidiu.blogspot.ca/2009/10/klaus-johannis-si-amintit-in-2007-ca.html

De altfel, domnul Kohannis niciodată nu a putut justifica efectiv explicațiile date asupra câștigurilor sale din meditații deoarece nu a putut să prezinte niciodată un act oficial, cum ar fi plata către Fisc a impozitului suplimentar rezultat din aceste câștiguri.

Separat de cele de mai sus, atât la Sibiu cât și la București se vorbește că domnul Klaus Iohannis, în calitatea de primar al Sibiului, a retrocedat integral clădiri în valoare de cca un miliard de lei. În aceste clădiri se află şcoli precum Liceul Pedagogic Sibiu, Colegiul Național Brukenthal (unde domnul Johannis a predat mulți ani ca profesor de fizică) și Liceul de Artă, costul fiecăreia dintre acestea ridicându-se la cca un milion de euro. Conform normelor în vigoare, aceste retrocedări s-ar fi putut face numai în baza unei hotărâri judecătoreşti şi cu acordul Consiliului local, astfel că, în acest context, jumătate din şcolile din Sibiu au fost restituite Bisericii Evenghelice din care face parte și domnul Johannis în  calitate de enoriaș religios afiliat.

In aceste condiții, Primăria Sibiului, plăteşte acum chirii de aproximativ 32.000 de lei reprezentanţilor bisericii Evanghelice și în același timp plăteşte cca 4.000 de euro către această biserică pentru ca Liceul de Artă să îşi poată desfăşura activitatea, fiind cea mai mare chirie plătită vreodată de o unitate de învăţâmânt.

După cum se știe, odată cu venirea comuniştilor la putere în România, aceste clădiri, aparţinând bisericii, au fost confiscate şi după revoluția din 1989, în condițiile actuale, foștii proprietari ar fi putut să obțină redobândirea lor în natură numai printr-o sentinţă judecătorească de succesiune, ceea ce practic nu s-a făcut.

Dar domnul Klaus Johannis nu s-a ocupat numai de retrocedări, ci și de alte activități care i-au adus venituri importante așa cum rezultă din articolul de mai jos :

http://www.ancheteonline.ro/2014/09/cum-s-a-imbogatit-familia-primarul-sibiului-klaus-iohannis-manual-de-fraudare-a-legii-fals-uz-de-fals-fals-intelectual-marturii-mincinoase/

Cu toate aceste probleme neclarificate a cărei realitate este încă de studiat, au făcut ca o parte din politicienii români aflați inițial în opoziție, respectiv membrii ai Partidului Național Liberal și mai târziu ai PSD, PC și UDMR, să îl propună, după căderea guvernului Boc din 13 octombrie 2009, pentru funcția de prim-ministru al României. Pe 7 decembrie 2009, după câștigarea alegerilor la președenția țării de către domnul Traian Băsescu, Klauss Johannis a declarat : «Parcursul meu de posibil premier s-a încheiat», acesta întorcându-se înapoi la primăria Sibiului.

Substratul acestei situațìi s-a datorat refuzului președintelui Băsescu de a-l numi premier deoarece acesta se temea de personalitatea sa, uneori mult exagerată de o serie de colaboratori ai domnului Johannis, precum și de realizările acestuia care, în calitate de viitor prim-minstru, s-ar fi opus sigur deciziilor domnului Băsescu. Ori domnul Băsescu, obișnuit fiind să lucreze cu fostul său colaborator și prieten Emil Boc care executa fără să crâcnească toate deciziile lui, nu putea concepe să aibe un prim-ministru care să se detașeze de regulile stabilite de el în politica românească, mai ales după experiența cu domnul Călin-Popescu Tăriceanu.

Ceea ce a urmat după acest episod, este cunoscută sub numele de așa zisa «lovitură de stat» catalogată de domnul Băsescu ca fiind dată de Uniunea Social Liberală (USL) împotriva guvernului Boc și respectiv suspendarea sa din funcția de președinte al României. Nu vreau să mai insist asupra acestui eveniment deoarece l-am detaliat în articolele mele precedente.

Venirea la putere a Uniunii Social Democrate a adus în politica românească un nou val de abuzuri, din care unele fără precedent, făcute cu bună știință de administrația guvernului Victor Ponta care a încercat și chiar în prezent încearcă să-și subordoneze toate instituțiile statului cu prioritate în domeniul justiției, al poliției și a seviciilor de informații interne și externe pe fundalul unei crize interne cauzată de relațiile de colaborare între președintele Băsescu și premierul Ponta și asta în paralel cu o politică de asuprire a populației înrobită de noi taxe și impozite.

Partidul Național Liberal, deși cooptat în această Uniune, în frunte cu liderul său Crin Antonescu, a contestat în repetate rânduri deciziile guvernului Ponta care, după ce și-a văzut sacii în căruță, a jucat la cacealma cu președintele PNL, domnul Antonescu. Exasperat de acțiunile pe față, mincinoase și murdare,  ale premierului Victor Ponta, domnul Antonescu, forțat fiind să-și dea demisia din postul de președinte al Senatului, a hotărât de comun acord cu ceilalți membrii al PNL să rupă alianța USL și implicit să treacă în opoziție.

Se punea problema ce va face PNL-ul în asemenea condiții, torpilat continuu de noua alinanță PSD-PC-UNPR sub sigla USD (Uniunea Social Democrată) care împreună cu acoliții lor din media (Antena 3 și România TV) au profitat de ocazia alegerilor europarlamentare pentru a creia un climat de destabilizare a intențiilor de vot ale românilor pentru PNL, fapt ce a dus la o diminuare semnificativă a votului populației pentru acest partid.

In aceste condiții, domnul Antonescu l-a convins pe Klaus Johannis să revină în PNL oferindu-i postul de prim-vicepreședinte al partidului cu promisiunea ca acesta să ocupe mai târziu postul de prim-ministru în situația în care domnul Antonescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale.

Opțiunea domnului Antonescu pentru aducerea în partid a lui Klaus Johannis, pe lângă alte considerente de ordin strategic, s-a bazat și pe faptul că electoratul din Transilvania niciodată nu a votat în număr mare PNL-ul și, pentru a-l atrage, a preferat opțiunea Johannis care se bucura în teren de o anumită simpatie. Din nefericire, caracterul acestui om (Johannis) este impregnat de goana după bani și, în același timp, este avid de putere, situații care i-a deformat gândirea și comportamentul, pe care domnul Antonescu nu l-a sesizat la timpul respectiv și care a contribuit la ieșirea sa ulterioară din decor.  

Revenirea domnului Klaus Johannis în PNL într-un post de o asemenea anvergură a creiat un fel de cutremur în politica dâmbovițeană care și-a transmis unda de șoc asupra administrației Ponta și în același timp asupra celorlalte partide aflate în opoziție. Faptul că domnul Johannis ar  putea fi un contra-candidat al domnului Ponta la șefia guvernului, l-a făcut pe acesta să se cutremure deoarece el întotdeauna a visat să fie primul politician care să conducă în exclusivitate România sub bagheta creierii unui partid-stat de tip comunist dictatorial.

In contextul revenirii domnului Jahannis, liderul liberal Antonescu s-a gândit la faptul că PNL s-ar putea reabilita în fața electoratului prin atragerea unor partide de dreapta care împreună să formeze o adevarată opoziție față de partidul-stat în devenire, PSD. Astfel, a făcut apel la Partidul Democrat Liberal (PDL) care nu de mult s-a detașat de influiența nefastă a domnului Traian Băsescu ce vroia să-l detroneze pe președintele Vasile Blaga și, în același timp, s-o pună pe favorita sa doamna Elena Udrea în postul de lider al partidului. Răspunsul domnului Blaga nu a întârziat să apară cu opțiunea  favorabilă, mai ales în contextul în care partidul său a fost boicotat, pe de o parte, de domnul Traian Băsescu  iar, pe de altă parte, de români care nu au uitat perioada guvernării acestui partid sub bagheta lui Băsescu.

Referitor la comportamentul domnului Antonescu în contextul arătat, consider că acesta a avut proasta inspirație să anunțe înaintea alegerilor europarlamentare că dacă partidul său nu va obține cel puțin 20% din sufragiile de vot ale populației el va demisiona din postul de lider al PNL. Domnul Antonescu a fost și este un adevărat lider liberal cu o cultură politică deosebită și o vocație demnă de un conducător. In plus, vorbește foarte fluid și cursiv și mai ales știe să pună punctul pe i atunci când trebuie. Toate aceste calități se lovesc însă de faptul că el este o persoană pripită și uneori ia decizii personale, fără a se consulta cu apropiații lui. Este de asemenea foarte încrezător în eul său, fără a realiza că de multe ori această trasătură de caracter i-ar putea juca o festă și chiar ar distruge tot ceea ce a realizat în timp, cu multă muncă și migală. In aceste condiții și ca urmare a rezultatului prost obținut de patidul său la alegerile europerlamentare, domnul Antonescu a demisionat pentru a dovedi că el își ține cuvântul și în același timp i-a dat o palmă simbolică domnului Ponta care se agață tot timpul cu disperare de postul de prim ministru.

După demisia domnului Antonescu de la conducerea partidului, tot colectivul de conducere din Biroul Permanent și-a dat și el demisia în bloc, astfel că, până la alegerea unui nou lider de către Congresul extraordinar din luna iunie crt, s-a stabilit ca Biroul Permanent al partidului să-și continue activitatea având în frunte pe domnul Klaus Johannis care a revenit interimar la conducerea partidului.

Imediat după această rocadă, au început speculațiile la adresa domnului Klaus Johannis în legătură cu persoana sa și mai ales asupra faptului că el ar putea fi un potențial candidat la președenția țării, lucru pe care acesta nu l-a negat mai ales după vizita sa în Germania, punându-l astfel pe domnul Antonescu într-o situație jenantă deoarece el spera ca totuși să se țină seama de dorința lui de a deveni președintele României care, conform înțelegerilor anterioare, el l-ar fi numit pe domnul Johannis în funcția de prim ministru.

Intre timp, fostul președinte al PNL, domnul Călin-Popescu Tăriceanu, care juca pe față împotriva domnului Antonescu și care trecuse deja în barca PSD pentru postul de președinte al Senatului, a început să instige tabăra anti-Antonescu din interiorul partidului cu scopul vădit de a prelua el conducerea PNL și de a pune acest partid, din nou, la picioarele domnului Ponta pentru o eventuală candidatură a sa la președenția tării,  sprijinită de PSD. Nici media nu a stat pasivă la aceste manevre, generând tot felul de show-uri care mai de care mai controversate. Iată ce spunea comentatorul Radu Banciu de la televiziunea B1, pe care de altfel îl apreciz mult pentru cultura și verticalitatea sa, despre Klaus Johannis :

                                             

                                                  
Plecarea subită a domnului Johannis în Germania pe care el a justificat-o ca fiind o vizită particulară la părinții săi a avut loc exact în perioada în care conducerea PNL-ului își dăduse demisia în bloc împreună cu domnul Antonescu. Din speculațiile care s-au făcut asupra acestei deplasări a domnului Johannis în Germania a rezultat faptul că el ar fi avut acolo o serie de contacte cu oficialități germane din anturajul doamnei Angela Merkel care l-ar fi asigurat asupra sprijinului ce urma să-i fie dat în condițiile candidaturii sale la președenția României. Acest fapt vine să întărească schimbarea sa bruscă de a candida la președenție în condițiile în care inițial s-ar fi mulțumit numai cu postul de prim-ministru. Situația nou creiată a dat apă la moară unor liberali, de data asta din teritoriu, care au dezaprobat gestul domnului Johannis față de domnul Antonescu și care acum vor să facă un sondaj intern pentru o eventuală revenire a domnului Crin Antonescu la conducerea partidului.

După cum se știe, domnul Johannis este deosebit de apreciat în Germania pentru atașamentul său față de această țară, fapt pentru care i s-a atribuit și două decorații importante, respectiv Crucea federală de Merit a RFG în 2006 și Crucea de Ofițer al Ordinului de Merit al RFG în 2014, nu prea departe de data vizitei pe care a făcut-o în Germania cînd a avut contacte directe cu oficialități germane la nivel înalt. S-a speculat mult pe această temă și s-a ajuns să se afirme că domnul Johannis ar avea legături strânse cu organele de securitate ale Germaniei, respectiv că ar fi chiar ofițer acoperit german. Cum până în prezent nu au apărut și dovezi care să ateste această afirmație, rămâne ca organele abilitate să verifice veridicitatea acestei informații care, dacă s-ar adeveri, ar schimba radical pozitia domnului Johannis în legătură cu candidatura sa la președenția României.

O problemă care se pare că a fost tot timpul ocolită este aparteneța lui Klaus Johannis la statul german deoarece el are și cetățenie germană pe care a obținut-o în momentul în care părinții săi s-au stabilit definitiv în Germania. Ori în această situație, având dublă cetățenie (română și germană), conform Constituției României el nu ar fi putut să ocupe postul de prim-ministru pentru care a fost propus, fără a mai vorbi și de o eventuală candidatură la președinția țării care, în condițiile prevederilor constituționale, candidatura și eventual numirea în aceste posturi importante ar fi nule din oficiu. 

 Pe de altă parte, Germania și în special doamna Angela Merkel, care în tinerețea ei era pasionată după plaiurile și  litoralul românesc, are interese în România în legătură cu rezervele mari de aur, de gaze naturale și de alte minereuri importante pe care țara noastră le posedă în cantități insemnate și care ar putea fi exploatate pe baza unor tehnologii germane în defavoarea altor state ce acum se chinuiesc să obțină legitimitatea accesării la aceste rezerve.

În același timp, Germania are o datorie istorică față de România pentru o sumă de 19 miliarde de euro provenită din contractul de clearing încheiat la data de 23 martie 1939 prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească suma în mărci germane imperiale către BNR, care achita, la rândul ei sumele, în lei româneşti către exportatori. După război, Germania nu a mai respectat clauzele contractuale astfel că suma în cauză a rămas neplătită statului român. Deși în prezent, România ar fi renunțat la această sumă ca urmare a unor presiuni internaționale venite din partea Uniunii Europeene, totuși Germania este vulnerabilă în contextul în care s-ar pune din nou problema recuperării sumei în cauză, ceea ce ar determina crearea unui precedent prin care mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice.   

Ori în acest context, venirea domnului Johannis la conducerea României ar asigura Germania să-și pună amprenta pe o serie de hotărâri ce ar favoriza această țără să fie privilegiată în detrimentul altora. De aceea, membrii partidului liberal, care urmează tradițiile lăsate de fondatorul său Ion C Brătianu de acum 140 de ani, încep să se mobilizeze pentru revenirea domnului Crin Antonescu la conducerea partidului, conștienți de faptul că domnul Johannis care a aterizat în partid fără să fi avut un aport direct la dezvoltarea și propășirea PNL, a schimbat imediat placa cu domnul Antonescu după ce s-a văzut numit în funcția de președinte al partidului și după ce a avut contacte cu diverși oficiali din Germania.

Schimbarea poziției domnului Johannis față de domnul Antonescu ca urmare a încurajerilor venite din  Germania cât și datorită unor sondaje de opinie efectuate în interiorul PNL-ului care îl dădeau câștigător pe acesta, l-au încurajat pe domnul Johannis să candideze și să se înscrie  în cursa pentru președenția României. Pe de altă parte, am convingerea că, în interiorul  PNL-ului, s-a creiat un fel complot împotriva domnului Antonescu deoarece, în momentul votului pentru desemnarea candidatului la președenția României, au lipsit în mod deliberat 50 de membrii din comisia respectivă ceea ce a dat peste cap rezultatatul preconizat și astfel votul s-a întors împotriva domnului Antonescu, în timp ce domnul Johannis a ieșit învingător.

Iată ce declara Klaus Johannis la  emisiunea «Sub semnul întrebării» animată de Robert Turcescu de la televiziunea B1 în data de 7 mai 2014, înainte ca acesta să-l trădeze pe Crin Antonescu :

Pe de altă parte, domnul Johannis nu a dat un răspuns clar și precis când ziaristul  Doru Braia l-a întrebat ce părere are despre monarhie, dacă ar fi de acord cu revenirea acesteia (monarhia) în România și dacă ar opta pentru un referendum asupra acestei forme de guvernământ. La această întrebare el a fost încurcat, chiar şovăielnic  și, ca de obiecei, când este surprins cu întrebări la care nu s-a pregătit sau au fost puse într-un context neagreat de acesta, răspunsul lui a fost cu o identificabilă tendinţă spre NU.

Contracandidatul său, Victor Ponta, a prins din zbor declarația lui Johannis şi a anunţat că este dispus, dacă va câştiga președenția, să iniţieze clarificarea printr-un referendum a statutului României aflată acum în stare de nelegitimitate ca urmare a loviturii de stat din 1989 și a hotărârilor ulterioare luate trunchiat de către noua clasă politică.

Declarația lui Ponta are la bază sfaturile apropiaților săi și realitatea actuală din România prin care revenirea la monarhie nu ar mai fi posibilă deoarece românii nu mai au elemente de încredere în ea, pe de o parte, iar pe de altă parte, regele Mihai I este foarte bătrân și eventualul său deces ar aduce ca succesoare pe fiica acestuia, principesa Margareta,  care nu este agreeată aproape de nimeni deoarece, pe lângă faptul că nu vorbește bine românește, nu are stofă de suverană și nici capacitate intelectuală de a conduce într-o țară ca România, ea fiind mai mult interesată de balurile și recepțiile de la curtea regală.

Domnul Johannis mai are un handicap în legătură cu biserica și credința românilor care sunt în proporție de 90% ortodocși față de confesiunea  luterană a acestuia. Deși el încearcă să justifice faptul că România este o țară laică, în realitate lucrurile nu se petrec chiar așa. Românii sunt foarte atașați religiei ortodoxe și un vot dat unui candidat care nu este de aceeași confesiune cu ei nu este de conceput mai ales în mintea unui electorat provenit din mediu sătesc unde biserica este o instituție recunoscută și aprobată 100% de cetățenii comunității respective.

                                                       

De aceea, Victor Ponta a mizat și a făcut atâta parada în jurul acestei chestiuni deși, dacă am analiza faptele reale și el, la rândul lui, este evreu prin naștere (după mamă), deși pozează în ortodox. Pentru a câștiga bunăvoința Patriarhului Daniel, Victor Ponta i-a făcut cadou acestuia suma de 25 milioane de euro chipurile pentru terminarea construcției Catedralei Neamului, în schimbul căreia biserica sigur va putea să influiențeze electoratul și să pună umărul pentru venirea la putere a lui Ponta. 

Singurul om care ar putea să înfrângă toate aceste mentalități și să ajungă președintele României este domnul Crin Antonescu care n-are nicio tinichera atârnată la activitatea sa în raport cu ceilalți care toți au câte ceva ascuns în viața lor care nu-i fac compatibili cu funcția de președinte al României   Ca atare, consider că numai domnul Crin Antonescu este cel mai bun candidat față de domnul Victor Ponta care a dovedit că este mincinos, manipulator, incompetent, infatuat și, după cum bine l-a caracterizat scriitorul Andrei Pleșu, este «un mistreţ lăsat liber într-o grădină de zarzavat».

 Pe de altă parte, faptul că domnul Victor Ponta nu și-a clarificat încă situația ce o are în fața justiției referitoare la acuzațiile ce i se aduc în legătură cu crimele produse față de tatăl său și față de procurorul Cristian Panait (a se citi articolul : Un fost clochard cu multiple afaceri penale...), acuzații despre care a vorbit până și președintele României, domnul Traian Băsescu și despre care niciodată premierul nu a dat nici cea mai mică explicație, în situația că românii l-ar alege totuși președinte al țării, pe lângă faptul că acest lucru ar descalifica total România față de întreaga comunitatea internațională, ar constitui și un precedent foarte periculos care ar periclita însăși noțiunea de democrație.

Care va fi în final soarta domnului Klaus Johannis în viitorul apropiat ? Nu rămâne decât să așteptăm, deoarece necunoscute și încurcate sunt căile Domnului.

Notă adițională

După cum este cunoscut, domnul Klaus Johannis a câștigat alegerile prezidențiale datorită, pe de o parte, acțiunilor mizerabile făcute de Victor Ponta împotriva românilor din diaspora, iar pe de altă parte, a implicării românilor din diaspora cât și din țară care au votat masiv impotriva lui Victor Ponta.

Victoria domnului Johannis nu se datorează deci personalității sale sau a unor dovezi de inteligență personală. El a beneficiat de o conjunctură favorabilă lui ceea ce i-a creat un atuu asupra candidatului său, Victor Ponta.

Dacă ar trebui să facem o analiză mai analitică asupra persoanei sale, având în vedere aspectele prezentate în acest articol, domnul Johannis nu ar fi câștigat alegerile prin propriile sale forțe datorită marilor lacune pe care le are în ce privește comportamentul său în spațiul public unde nu este capabil să se exprime dacă nu are în față o foaie de hârtie sau un promter. In plus, nu are idei proprii novatoare care să adune oamenii în jurul lui, fapt pentru care, în timp, va claca iar oamenii nu îl vor mai susține și asta datorită gafelor repetate pe care le-a făcut de când a ajuns președinte, fără a mai vorbi de ultimele descoperiri legate de activitățile sale din perioada când funcționa ca profesor de fizică, perioadă în care s-a ocupat cu trafic de copii iar mai tărziu, când a devenit primar al orașului Sibiu, printr-o serie de aranjamente cu caracter penal, a reușit să achiziționeze șase case de pe urma cărora a obținut venituri importante, fără să le declare la fisc.

Version française

Un nouveau leader a émergé dans la haute politique de la Roumanie, respectif M. Klaus Werner Johannis,  le maire actuel de Sibiu, qui a été propulsé au sommet par l’ancien président libéral Crin Antonescu après ses démissions en chaîne qui ont secoué le Parti national libéral (PNL) et qui a généré des spéculations à tous les niveaux politiques. Qui est ce personnage, quel est son histoire, comment et ce qu'il pense de la politique roumaine, d'où vient son soutien et qui est derrière lui, quel est l’impact que cet homme pourrait avoir sur la politique nationale ? ; sont toutes des questions que je vais essayer de répondre dans le contexte actuel, quand les citoyens roumains sont pour la plupart désintéressés ou méfiants de tout ce qui se passe sur la scène politique roumaine.

M. Klaus Johannis est né le 13 Juin 1959 à Sibiu étant Saxon d'origine, un véritable «Siebenbürger Sachse», qui en allemand signifie Saxon de Transylvanie. Ses parents sont Susanne et Gustav Heinz Johannis, tous les deux Saxons à la fois de confessionnelle luthérienne qui, plus tard ont émigré en 1992 de Sibiu en Allemagne et qui sont maintenant établis à Würzburg en Bavière. Éduqué dans l’esprit authentique allemande, le jeune Johannis s’est dirigé vers une carrière d’enseignant de sorte que, en 1983, il a fini ses études de physique avec succès à l'Université Babes-Bolyai de Cluj qui plus tard lui a décerné le titre de «sénateur d’honneur». Le début de sa carrière en tant que titulaire professeur de physique a eu lieu dans d'une série d'écoles à Sibiu après qui, en 1989, il a commencé à enseigner la physique au National Collège «Samuel Von Brukenthal» de Sibiu. En 1997, il devient inspecteur général adjoint et entre 1999-2000, il a été nommé inspecteur général de Sibiu. Il est marié en 1989 avec Carmen Johannis,  professeur de langue anglaise au National Collège «Gheorghe Lazar» à Sibiu.

Les débuts de sa carrière politique ont eu lieu après la révolution de 1989 ainsi qu'en 2000, le Forum démocratique des Allemands de Roumanie, dont il encore fait partie, l’a proposé comme candidat aux élections de la Mairie de Sibiu. Le 18 Juin 2000, il a été choisi par citoyens de Sibiu, maire avec un pourcentage de 70% de la distribution des suffrages totale. En 2004, il a été réélu maire avec 88,7% des voix aux élections locales et en 2008 a été réélu de nouveaux en tant que maire, comprenant 83,2% des options. En tant que maire de Sibiu, M. Johannis a imposé un certain comportement, souvent rude, dans l’administration municipale qui s'est matérialisé dans un développement spectaculaire de la ville, en lançant en même temps de nombreux contacts avec des investisseurs étrangers et les offices de l'UE. Conformément à son engagement, la ville de Sibiu a été nommée Capitale Européenne de la Culture pour 2007.

Malgré les bons résultats obtenus par M. Johannis à la direction de sa ville, à un moment donné on s’est parlé qu'il serait très riche et que sa fortune aurait été réalisée, selon ses déclarations, suite aux méditations sur lequel lui et sa femme ont donné aux étudiants pendant quand il était professeur de physique et sa femme professeur d'anglais. En dehors de cela, M. Johannis aurait fait des affaires immobilières qui lui ont apporté de l’importante somme d’argent  au budget de sa famille afin qu'il ait maintenant six maisons et des terrains interurbains :

http://translate.google.com/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://sibiu.justitiarul.ro/iohannis-a-facut-avere-la-sibiu-cu-tactica-germana/&prev=/search%3Fq%3DIohannis%2Ba%2Bf%25C4%2583cut%2Bavere%2Bla%2BSibiu%2Bcu%2Btactic%25C4%2583%2Bgerman%25C4%2583!%26hl%3Dfr%26biw%3D1331%26bih%3D704

En dehors de ce qui précède, tant à Sibiu qu’à Bucarest on parle que M. Klaus Johannis, le maire de Sibiu, a entièrement rétrocédé des bâtiments d'une valeur d’un milliard de lei restitué. Ces bâtiments sont des écoles telles que le Lycée pédagogique, le Collège Brukenthal (où M. Johannis a enseigné pendant de nombreuses années en tant que professeur de physique) et de l'École d'Art, le coût de chacun d'eux est estimé à un montant de près d'un million d'euros. Selon les règles actuelles, une telle restitution serait faite que sur la base d'un jugement et avec le consentement du Conseil local, de sorte que dans ce contexte, la moitié des écoles de Sibiu ont été retournés à l'Église évangélique dont M. Johannis fait partie  comme une personne religieusement affiliée.

Dans ces circonstances, la Ville de Sibiu paie maintenant des loyers d'environ 32000 de lei aux représentants de l'Église évangélique et dans le même temps, environ 4.000 euros versés à l'église pour l'École des Arts pour que celle-ci puisse fonctionner, en étant le loyer le plus élevé jamais payé pour une unité d'enseignement.

Comme on le sait, quand les communistes sont arrivés au pouvoir en Roumanie, ces bâtiments, appartenant à l'église, ont été confisqués et après la révolution de 1989,  les anciens propriétaires pourraient obtenir les reprendre en nature seulement par décision d'un tribunal, ce qui ne s’est pas fait.

  Les résultats obtenus par M. Johannis dans l’administration de sa ville ont fait qu’une partie des politiciens roumains qui se trouvaient dans l'opposition, respectivement les membres du Parti national libéral et plus tard le PSD, PC et l'UDMR ont proposé, après la chute du gouvernement Boc le 13 Octobre 2009, sa nominalisation pour le poste de premier ministre de la Roumanie. Le 7 Décembre 2009, après avoir remporté les élections à la présidence du pays par Traian Băsescu, Klaus Johannis a dit: "Mon chemin de possible premier ministre a pris fin,» ainsi qu’après il est revenu à l’Hôtel de Ville de Sibiu.

Le substrat de cette situation est due au refus du président Basescu de le nommer comme premier ministre parce qu'il craignait de sa personnalité et de ses réalisations qui, en qualité de future Premier ministre, il serait plutôt opposé aux décisions de Basescu. Or Basescu, étant habitué à travailler avec son ancien collaborateur et ami Emil Boc qui exécutait ses décisions, sans rien dire, il ne pouvait concevoir d'avoir un Premier ministre qui pourra rompre ses règles établis dans la politique roumaine, surtout après l'expérience avec Calin-Popescu Tariceanu.

Ce qui a suivi après cet épisode est connu comme le soi-disant «le coup d'État» catalogué par Basescu comme étant déclenché par l'Union sociale-démocrate (USL) contre le gouvernement Boc et respectivement sa suspension en tant que président de la Roumanie. Je ne vais pas insister sur cet événement parce que je l'ai expliqué dans mes précédents articles.

L’arrivée au pouvoir de l'Union social-démocrate  a apporté une nouvelle vague d’abus dans la politique roumaine, dont certains sans précédent, faites par l’administration du gouvernement Victor Ponta qui a essayé et même maintenant il essaie de subordonner toutes les institutions de l'État principalement la justice, la police et les services des informations internes et externes sur le fond d'une crise interne causée par la collaboration entre le président Basescu et le Premier ministre Ponta en parallèle avec une politique d'oppression de la population par l’introduction de nouveaux taxes et impôts.

Le Parti national libéral coopté dans cette Union, dirigée par son chef Crin Antonescu a  contesté à plusieurs reprises les décisions du gouvernement Ponta qui, après avoir vu ses sacs dans son chariot, a  trompé le président du PNL, M. Antonescu. Exaspéré par les actions faux et sale du Premier ministre Victor Ponta, M. Antonescu, étant forcé de démissionner de son poste de président du Sénat, a décidé avec l'accord des autres membres du Parti libéral à briser l'alliance USL et passer ainsi dans l'opposition.

On posait la question que va faire le PNL dans de telles circonstances, constamment torpillé par la nouvelle alliance PSD-PC-UNPR sous la bannière de USD (l’Union social-démocrate), qui, avec leurs amis de  médias (la télévision Antena 3 et Roumanie TV) ont profité des élections euro-parlementaires pour créer un climat de déstabilisation à l’intention des Roumains pour le vote de PNL, qui a conduit à une réduction importante des votes de la population pour ce parti.

Dans ces circonstances, M. Antonescu a convaincu Klaus Johannis de revenir en PNL en lui donner le poste de premier vice-président du parti avec la promesse qu'il va être nommé premier ministre plus tard quand M. Antonescu aurait gagné les élections présidentielles.


L’option de M. Antonescu pour amener dans le parti Klaus Johannis, parmi d’autres considérations stratégiques, a été basée sur le fait que les électeurs de Transylvanie n’ont jamais voté en grand nombre PNL et, pour l’attirer, il a préféré Johannis qui  bénéficiait  d'une certaine sympathie. Malheureusement, le caractère de cet homme (Johannis) est imprégné et avide de pouvoir qui lui a déformé sa pensée et son comportement, dont M. Antonescu n’a  pas remarqué à l'époque ce qui a contribué à sa sortie ultérieure du décor.   Le retour de Klaus Johannis en PNL dans un poste de telle ampleur a créé une sorte de tremblement de terre dans la politique roumaine qui a envoyé ses ondes de choc sur l'administration Ponta tandis que sur les autres partis de l'opposition. Le fait que M. Johannis pourrait être un candidat redoutable contre M. Ponta à la tête du gouvernement, le faisait frémir parce qu’il a toujours rêvé d'être le premier homme politique à conduire exclusivement la Roumanie sous le pouvoir d'un  parti-État de type  communiste dictatorial.

Dans le contexte du retour de monsieur Johannis, le leader libéral Antonescu a pensé que le PNL pourrait se réhabiliter devant son électorat en attirant un certain nombre de partis de droite pour former une puissante opposition réelle dans sa lutte contre le PSD. Ainsi, M. Antonescu a fait appel au Parti démocrate libéral  (PDL) qui pas depuis longtemps s’est détaché de l'influence néfaste de Traian Băsescu qui voulait renverser M. Vasile Blaga et en même temps de mettre sa favorite Mme Elena Udrea comme  chef de file du parti. La réponse de M. Blaga a été favorable, d'autant plus que, d’une parte, son parti a été boycotté par Traian Basescu et de l'autre côté, par les roumains qui n'ont pas oublié la période de temps quand ce parti était dirigé directement par Traian Băsescu.

En ce qui concerne l’activité de M. Antonescu dans ce contexte-là, je considère que celui-ci a eu une mauvaise inspiration  d'annoncer, avant les élections européennes, que, si son parti obtiendra moins de 20% des votes de la population, il va démissionner de son poste de chef du Parti libéral. M. Antonescu a été et il est un leader véritable avec une culture politique libérale et une vocation particulière digne d'un dirigeant. En outre, toujours son discours est fluide, couramment parlant et surtout il sait comment mettre le point sur i en cas de besoin. Malheureusement, toutes ces qualités sont touchées par le fait, qu'il est hâtif et parfois il prend des décisions personnelles, sans consulter ses proches. Il est également très confiant dans son ego, sans se rendre compte que, souvent, ce trait pourrait lui jouer un fiasco et même détruire tout ce qu’il a fait dans le temps, avec beaucoup de travail et soigneusement.

Dans ces circonstances et parce que le résultat obtenu aux élections, par son parti, a été mauvais, M. Antonescu a tenu sa parole en démissionnant et en même temps il a donné une gifle symbolique à M. Ponta qui s'accrochent désespérément au poste de Premier ministre.

Après sa démission de M. Antonescu de la direction du parti, la direction collective du Bureau Permanent  a donné, elle aussi, sa démission en bloc, jusqu'à ce qu'un nouveau chef de file aille être nommé par le congrès extraordinaire en juin et dans ce sens-là le Bureau Permanent a décidé qu’il va continuer à travailler avec Klaus Johannis comme dirigeant pendant l'intervalle de temps jusqu’au congrès du parti.

Immédiatement après ce roque, on a commencé les spéculations sur Klaus Johannis en ce qui concerne sa personne et surtout pour le fait qu'il pourrait être un candidat potentiel à la présidence du pays, ce qu’il n'a pas nié surtout après sa visite en Allemagne, mettant ainsi Antonescu dans une situation embarrassante car il espérait encore de se tenir compte de son désir de devenir président de la Roumanie et qui, comme convenu précédemment, il suivra à nommer ultérieurement M. Johannis comme premier ministre.

Pendant ce temps-là, l'ancien président du Parti libéral, M. Calin-Popescu Tariceanu qui joue contre M. Antonescu et qui a passé dans le bateau de PSD pour le poste du  président du Sénat, a commencé à fomenter le camp anti-Antonescu au sein du parti avec le but évident de prendre la direction du Parti libéral, de l'emmener et de le mettre aux pieds de M. Ponta pour une éventuelle de sa candidature à la présidence du pays, soutenu par le PSD. Ni médias n’est pas resté passive a ces manœuvres, générant toutes sortes de spectacles, plus ou moins controversées.

Le départ précipité de M. Johannis en Allemagne, qu’il a justifié comme une visite privée à ses parents, a eu lieu exactement pendant le temps quand la direction de PNL a donné leur démission en bloc avec Antonescu. De spéculations qui ont été faites sur le déplacement de M.  Johannis en Allemagne a révélé le fait, qu'il a eu un certain nombre de contacts avec les autorités allemandes de l'entourage d'Angela Merkel qui l’aurait surement assuré sur son soutien qui devait être donné en termes de sa candidature à la présidence de la Roumanie. Cela vient à renforcer son changement soudain de se présenter comme candidat à la présidence du pays en vertu du fait qu’il était avant satisfait, avec le poste de Premier ministre. La nouvelle situation a donné de l'eau au moulin à des certains libéraux qu'ils ont désapprouvé le geste de M. Johannis contre M. Antonescu et, maintenant ils veulent faire une enquête interne pour un possible retour de M. Antonescu dans le parti.

Comme vous le savez, M. Johannis est particulièrement apprécié en Allemagne pour son engagement envers ce pays, pour lequel il a reçu deux médailles importantes, respectif la Croix fédérale du Mérite de la République fédérale d'Allemagne en 2006 et la Croix d'Officier de l'Ordre du Mérite RFG en 2014, pas loin de la visite qu'il a fait en Allemagne quand il a eu un contact direct avec les responsables allemands de haut niveau. On a été spéculé beaucoup à ce sujet et on a parlé que M. Johannis a des liens étroits avec les organes de sécurité de l'Allemagne et, même qu'il serait agent allemand d'infiltration. Dans quelle mesure cette affirmation est vraie, il ne reste que les organes chargés de vérifier l'authenticité de cette information doit agir et si elle est vraie, alors cette chose va changer radicalement la situation de M. Johannis sur sa candidature à la présidence de la Roumanie.

D'autre part, l'Allemagne et en particulier Mme Angela Merkel, qui dans sa jeunesse était passionnée par les paysages et le littoral roumain, a des intérêts en Roumanie dans le cadre de grandes réserves d'or, de gaz naturel et d'autres minéraux importants que notre pays a des quantités importantes qui pourraient être exploitées sur une technologie allemande au détriment à des autres pays qui luttent maintenant pour obtenir l'accès à ces réserves. D'autre part, l'Allemagne a une dette historique en Roumanie pour un montant de 19 milliards d'euros sortant d'un contrat de clearing conclu le 23 mars 1939 par lequel notre pays a été obligé de livrer divers produits à Berlin. Le contrat stipulait que l'Allemagne devait payer le montant en marques impériales allemandes vers la Banque Nationale Roumaine qui à son tour elle devait les pays aux exportateurs en lei roumains. Même si en fait, la Roumanie aurait renoncé à ce montant à la suite de la pression internationale de la parte de l'Union européenne, l'Allemand est toujours vulnérable dans le contexte qui mettrait de nouveau en question la récupération de ce montant, ce qui créerait un précédent que plusieurs pays peuvent exiger à l'Allemagne d’honorer leurs dettes historiques.

Or dans ce contexte-là, l’arrivée de M. Johannis à la tête du pays va assurer l’Allemagne de mettre sa note sur un certain nombre de décisions qui vont encourager ce pays à être privilégié par rapport aux autres. Par conséquent, les membres du Parti libéral, qui suit les traditions laissées par son fondateur Ion C Bratianu il y a 140 ans, commencent à se mobiliser pour le retour de M. Antonescu à la direction du parti, étant conscients du fait que M. Johannis a débarqué dans le parti sans avoir aucune contribution directe au développement et à l'avancement de la PNL et qui a immédiatement changé son option initiale pour devenir président du parti et de la Roumanie.

Le changement de la position de M. Johannis  par rapport à M. Antonescu à la suite de l’encouragement venant d'Allemagne ainsi qu’à cause des enquêtes menées à l’intérieur de PNL qui le donnait comme gagnant, on a encouragé M. Johannis à trahir M. Antonescu et à ce moment-là il s’est inscrit comme candidat à la présidence de la Roumanie. D'autre part, je crois que dans PNL également s’est crée un complot contre M. Antonescu parce que le vote a été influencé par la manque de 50 membres du comité qui ne sont pas présentés au vote ce qui a renversé tout et donc a retourné le  vote contre M. Antonescu, tandis que M. Johannis est sorti vainqueur.

Voilà ce que disait Klaus Johannis à l'émission «Sous le signe de l'interrogation» animée par Robert Turcescu de la télévision B1, le 7 mai 2014, avant que celui-ci ait trahi Crin Antonescu :

                                                                            


D'autre part, M. Johannis n’a pas donné une réponse claire et précise quand le  journaliste Doru Braia lui a demandé quel est son avis sur la monarchie, s’il aura accepté le retour de la monarchie en Roumanie, s’il aura opté pour un référendum sur cette forme de pouvoir. À cette question, il a été évasive, hésitant même et, comme d’habitude, quand il est surpris avec des questions qui ne sont pas préparées d’avance ou ont été posées dans un contexte non pris en charge par lui, sa réponse a eu une tendance identifiable vers le NON.

Son adversaire, Victor Ponta, a pris en vol la déclaration de Johannis et a annoncé qu'il est prêt, s'il gagne la présidence, pour initier un référendum pour clarifier le statut de la Roumanie qui est maintenant dans un état d'illégitimité à la suite de la révolution de 1989 et à la suite des résolutions tronquées prisent par la nouvelle classe politique.

La déclaration du mythomane Ponta est basée sur les conseils de ses proches et de la réalité actuelle d'un retour à la monarchie en Roumanie qui ne serait pas possible parce que les Roumains n'ont plus confiance en ses éléments, d'une part et d'autre part, le roi Michel I est très vieux et, sa mort éventuelle entraînerait comme successeur sa fille, la princesse Margaret, qui n'est pas agréé par tout le monde parce qu’elle ne parle pas bien le roumain, elle n’a pas une étoffe de souveraine et ni la capacité intellectuelle à gouverner dans un pays comme la Roumanie, étant plus intéressée par les bals et les réceptions de la cour royale

En tenant compte des données présentées dans cet article, dans le contexte actuel, les chances de M. Klaus Johannis d'être élu comme président roumain sont minimales sans les électeurs appartenant à M. Crin Antonescu qui, comme vous pouvez le voir sur l'Internet, dans les journaux et à la télévision, ce grand nombre d’électeurs peuvent faire la différence dont les politiciens ont besoin de leur lice pour conquérir la fonction suprême.

 Or, M. Johannis qui a fait de la politique seulement au niveau de ville avec une longueur presque inexistante dans la politique nationale, il n'y a pas le moyen de percer le mur de PSD ainsi que les autres partis qui ne voient pas en M. Johannis un catalyseur et rassembleur en mesure d'apporter toutes les forces politiques autour de lui et la nation tout entière.

M. Johannis a un handicap dans le cadre de l'église et de la foi des Roumains qui sont orthodoxes à 90% face de la confession luthérienne de celui-ci. Bien qu'il tente de justifier que la Roumanie est un pays laïc, en réalité les choses ne se produisent pas comme ça. Les Roumains sont très attachés à leur religion orthodoxe et un  vote accordé pour un candidat qui n'est pas de la même religion avec eux n'est pas conçu à être approuvé surtout venant de l'esprit d’un électorat situé à la campagne où l'église est une institution reconnue et approuvée 100% des citoyens de cette communauté.

                                                    

Par conséquent, Victor Ponta a misé et a fait que la parade autour de cette question et si nous analysons les faits réelles, lui aussi est à son tour un Juif de naissance (maternelle). Pour gagner la bonne volonté du patriarche Daniel, Victor Ponta lui a donné un montant de 25 millions d'euros pour achever la construction de la Cathédrale de la Nation et en échange l’Église va pouvoir influencer les électeurs et de mettre son épaule à l'arrivée au pouvoir de Ponta.

Le seul homme qui pourrait permettre de surmonter ces attitudes et d’arriver sans problème le président de la Roumanie est M. Crin Antonescu qui n'a pas l’étain suspendu à son activité par rapport aux autres qui ont tous quelque chose à cacher dans leur vie et à cause de cela ils ne sont pas compatibles avec le poste de président de la Roumanie en tant que tel, je crois que seul M. Antonescu est le meilleur candidat en comparaison avec M. Victor Ponta qui s'est avéré être menteur, manipulateur, incompétent, guilleret et comme bien l’a caractérisé l'écrivain Andrei Plesu est «un sanglier laissé libre dans un jardin potagère».


D'autre part, le fait que M. Victor Ponta n'a pas encore clarifié sa situation devant la justice sur les accusations portées contre lui dans le cadre des crimes perpétrés contre son père et au procureur Cristian Panait, accusations sur lesquelles, a pris la parole même le président Traian Basescu et, sur lesquelles le Premier ministre n'a jamais donné la moindre explication, dans la situation lorsque les Roumains vont le choisir président du pays, outre le fait que cela va disqualifier totalement la Roumanie devant l'ensemble de la communauté internationale, ce chose-là constituerait un dangereux sans précédent qui mettrait en péril la notion même de démocratie.

Quel sera le sort de M. Klaus Johannis dans un proche avenir ? Nous allons seulement à attendre parce que, inconnus et déroutants sont les voies du Seigneur.